În imagine: Parcul Naţional Cheile Nerei.

 

Mai multe păduri seculare de fag din România şi din alte 11 ţări europene au fost incluse, la 7 iulie 2017, la Cracovia, pe Lista Patrimoniului Mondial al UNESCO, conform https://whc.unesco.org. Potrivit aceleiaşi surse, a fost aprobată extinderea sitului de patrimoniu "Păduri primitive de fag din Carpaţi şi Pădurile antice de fag din Germania" ("Primeval Beech Forests of the Carpathians and the Ancient Beech Forests of Germany"), care cuprindea păduri din Germania, Slovacia şi Ucraina, cu zone de pădure seculară de fag aflate în 12 ţări: Albania, Austria, Belgia, Bulgaria, Croaţia, Germania, Italia, România, Slovacia, Slovenia, Spania şi Ucraina. Denumirea noului sit de patrimoniu a fost schimbată în "Păduri de fag antice şi primitive din Carpaţi şi alte regiuni ale Europei" ("Ancient and Primeval Beech Forests of the Carpathians and Other Regions of Europe").

Pădurile vizate din România sunt cele de la Izvoarele Nerei, Cheile Nerei-Beuşniţa, Domogled-Valea Cernei (Caraş Severin), Masivul Cozia, Lotrişor (Vâlcea), Codrul secular Şinca (Braşov), Codrul secular Slătioara (Suceava), Groşii Ţibleşului şi Strâmbu Băiuţ (Maramureş), conform UNESCO. De la sfârşitul ultimei Ere Glaciare, pădurile europene de fag s-au răspândit de la câteva "insule" izolate în Alpi, Carpaţi, Pirinei şi zona Mediteraneană, ajungând să domine în doar 4.000 de ani arealul Europei centrale. Această extindere este legată de flexibilitatea şi toleranţa la diferite condiţii climatice şi geografice a fagului, potrivit https://whc.unesco.org.

Pădurile virgine sunt ultimele zone în care natura supravieţuieşte în forma sa pură, fără niciun fel de intervenţie umană. Aceste păduri sunt ecosisteme stabile, în care trăiesc până la 13.000 de specii, şi ele reprezintă 65% din pădurile virgine rămase pe continent (exceptând Rusia). Munţii Carpaţi adăpostesc ultimele mari păduri primitive de fag din Europa. Începând cu sfârşitul ultimei Ere Glaciare, aceste păduri s-au dezvoltat netulburate. Arbori ce au ajuns şi la peste 50 de metri înălţime domină peisajul acestor păduri. Râşi, lupi şi urşi populează încă acest areal sălbatic, iar specii pe cale de dispariţie ale florei şi faunei şi-au conservat în Carpaţi diversitatea genetică.

Parcul Naţional Cheile Nerei.

Foto: (c) PAULA NEAMŢU / AGERPRES FOTO

 

Tărâmul cascadelor şi al lacurilor naturale deschide în faţa călătorului care ajunge în Cheile Nerei-Beuşniţa un ecosistem sălbatic şi plin de neprevăzut. Obiectivul peisagistic unic este marcat, la fiecare pas, de versanţi împăduriţi, dar şi de alunecări de apă zgomotoase: Văioagă, Bigăr, Beuşniţa. Cu o medie de 18.000 de turişti/an, Parcul Naţional Cheile Nerei - Beuşniţa adună la porţile sale circa 20% vizitatori de peste hotare.

Cascada Bigăr

Foto: (c) PAULA NEAMŢU / AGERPRES FOTO

 

Cascada Beuşniţa

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

 

Parcul Naţional este arie protejată administrată în special pentru protejarea ecosistemelor şi recreere. Începând cu anul 1943, s-a început protecţia pădurii din Valea Beuşniţa şi Nera, obiectivul peisagistic principal fiind cascadele Beuşniţa. În anul 1973, s-a instituit regimul de protecţie asupra versanţilor împăduriţi ai dealului Rol, iar în 1982 au fost create alte trei zone protejate în care nu se întreprind lucrări silvice. În anul 1990, pentru prima dată se configurează Parcul Naţional Cheile Nerei - Beuşniţa, urmând ca, abia în anul 2004, să se întemeieze şi Administraţia Parcului Naţional Cheile Nerei - Beuşniţa. Administraţia parcului s-a format în baza unei Ordonanţe de Urgenţă emisă în anul 2000, cu referire la regimul ariilor protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.

Parcul Naţional Cheile Nerei.

Foto: (c) PAULA NEAMŢU / AGERPRES FOTO

 

Frumuseţea sălbatică a Parcului Naţional Cheile Nerei - Beuşniţa se întinde pe aproape 37.000 de hectare şi formează, astfel, meleagurile Banatului Montan. Pădurile, apele, câmpiile şi dealurile zonei sunt situate în sud-vestul României, în judeţul Caraş-Severin. Străbătând Parcul, râul Nera sapă în calcare jurasice cele mai lungi chei din România, care se întind pe aproape 23 de kilometri. Cheile Nerei, împreună cu numeroasele izvoare petrifiante cu formare de travertin, care dau naştere la impresionante cascade şi mirifice lacuri naturale, constituie farmecul acestei zone.

Parcul Naţional Cheile Nerei.

Foto: (c) PAULA NEAMŢU / AGERPRES FOTO

 

Un alt fapt inedit este că Parcul Naţional Cheile Nerei - Beuşniţa adăposteşte în desişurile sale unele dintre cele mai reprezentative păduri seculare şi semi-virgine de fag din Europa. Locul reprezintă, de sute de ani, casa numeroaselor specii protejate de nevertebrate, care depind pentru dezvoltarea lor de arbori bătrâni şi cantităţi însemnate de lemn mort. Cheile sălbatice ale zonei sunt cele mai lungi din ţară (20 de kilometri). Peisajul cheilor este dominat de pereţi abrupţi, la baza cărora Nera a creat numeroase meandre încătuşate, sectoare de tunele şi praguri de acces săpate de om. Altitudinea zonei variază între 160 şi 1.160 de metri. În tăcerea naturii, Lacul Dracului clipoceşte pe cei 700 de metri pătraţi ai săi, iar speciile de peşti şi moluşte îşi duc traiul în adâncimile sale ce ajung până la 12 metri. La rândul său, un alt lac natural, Ochiul Beiului, se dezvăluie în toată splendoarea sa pe aproximativ 284 metri pătraţi.

Lacul Ochiul Beiului

Foto: (c) PAULA NEAMŢU / AGERPRES FOTO

 

Lacul Ochiul Beiului

Foto: (c) PAULA NEAMŢU / AGERPRES FOTO

 

Parcul Naţional Domogled - Valea Cernei este o arie protejată de interes naţional situat în partea sud-vestică a României, pe teritoriile judeţelor Caraş-Severin, Mehedinţi şi Gorj.

Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei.

Foto: (c) PAULA NEAMŢU / AGERPRES FOTO

 

Parcul naţional reprezintă o zonă montană (cu stâncării, abrupturi calcaroase, vârfuri, doline, lapiezuri, peşteri, avene, grohotişuri, chei, cascade, ponoare, pajişti şi păduri) în arealul căruia sunt incluse rezervaţiile naturale: Coronini - Bedina, Rezervaţia Domogled, Iardaşiţa, Iauna - Craiova, Peştera Bârzoni, Cheile Corcoaiei, Ciucevele Cernei, Piatra Cloşanilor, Vârful lui Stan şi Valea Ţesna. Din punct de vedere geografic, Parcul se întinde peste bazinul râului Cerna, de la obârşie până la confluenţa cu râul Belareca, peste masivul Munţilor Godeanu şi al Munţilor Cernei pe versantul drept şi respectiv Munţilor Vâlcanului şi Munţilor Mehedinţi pe versantul stâng. AGERPRES/(Documentare - Suzana Cristache Drăgan, editor: Horia Plugaru, editor online: Anda Badea)