Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

August Treboniu Laurian, filolog, istoric, publicist şi om politic, s-a născut la 17 iulie 1810, în Fofeldea, judeţul Sibiu. Şi-a făcut studiile liceale la Sibiu şi la Cluj, apoi studiile universitare la Viena şi Hanovra, unde şi-a luat doctoratul în filologie.

Începând din anul 1842 a desfăşurat o bogată activitate didactică la Colegiul ''Sf. Sava'' din Bucureşti, unde a fost profesor de filosofie, apoi, din 1845, profesor de limbă şi literatură latină, potrivit dicţionarului ''Membrii Academiei Române 1866-2003'' (Editura Enciclopedică/Editura Academiei Române, Bucureşti, 2003).

August Treboniu Laurian a desfăşurat şi o intensă activitate politică şi a fost un participant de seamă la revoluţia de la 1848-1849 din Transilvania.

În primăvara anului 1848, August Treboniu Laurian a participat, alături de alţi profesori transilvăneni (Aaron Florian, Ioan Maiorescu, Ioan Axente, Constantin Roman ş.a.) la reuniunile organizate în Ţara Românească. ''Circulaţia ştirilor despre desfăşurarea evenimentelor europene era însoţită de schimbul de publicaţii naţionale (...) O asemenea preocupare era şi în atenţia lui A.T. Laurian care, în afară de distribuirea publicaţiilor imprimate în Transilvania, solicita să se trimită la Bucureşti, pentru biblioteca de aici, orice ''carte română'' apărută acolo'', scrie istoricul Apostol Stan în volumul ''Revoluţia română de la 1848'' (Ed. Politică, Bucureşti, 1987).

La 8 aprilie 1848, August Treboniu Laurian adresa din Bucureşti lui George Bariţiu un apel prin care îi solicita o vie activitate publicistică în spiritul idealurilor de libertate menite să asigure ''independenţa naţională''. O serie de îndemnuri primeau revoluţionarii din Transilvania de la români transilvăneni aflaţi la Bucureşti - I. Axente, A.T. Laurian şi I. Maiorescu - , dar preocupaţi de soarta conaţionalilor de peste munţi. O parte dintre aceşti vor pleca spre finele lunii aprilie 1848 spre Transilvania.

Astfel, August Treboniu Laurian pleacă din Ţara Românească pentru a participa la evenimentele revoluţionare din Transilvania. El este prezent la consfătuirea din 26 aprilie/8 mai 1848 de la Sibiu, convocată de Simion Bărnuţiu, pentru discutarea programului politic transilvan, notează istoricul Cornelia Bodea în volumul ''Lupta românilor pentru unitatea naţională. 1834-1849'' (Editura Academiei Române, Bucureşti, 1967). ''Laurian venise în Transilvania de la Bucureşti, ca reprezentant al întregii mişcări revoluţionare române, cu o misiune diplomatică precisă: revoluţia din fiecare provincie trebuia sprijinită prin toate mijloacele, concomitent cu asigurarea planului unitar românesc'', se arată în lucrarea amintită.

A colaborat la redactarea programului revoluţionarilor români din Transilvania, citit la Marea Adunare de pe Câmpia Libertăţii de la Blaj din 3/15 - 5/17 mai 1848.

După izbucnirea revoluţiei în Ţara Românească , între Bucureşti şi Sibiu s-a desfăşurat un neîntrerupt schimb de informaţii în vederea unei mai bune cooperări. La 17 iunie 1848, într-o scrisoare către Nicolae Bălcescu, A.T. Laurian îşi exprima satisfacţia pentru triumful revoluţiei în Ţara Românească, arătând că auzise despre faptele ''cele glorioase'' ale conaţionalilor şi citise ''punctele constituţiunii'' care-i plăceau ''toate''. Îndemnând pe conducătorii de la Bucureşti să acţioneze energic, A.T. Laurian cerea măsuri hotărâte pentru înfăptuirea programului revoluţionar: ''desfiinţaţi rangurile; daţi ţăranului proprietate absolută cel puţin 6 pogoane; formaţi gardia naţională; toţi românii, ţărani şi orăşeni, să apuce armele; întindeţi dreptul de alegere la toţi''. La 30 iulie, oferindu-se să îndeplinească o misiune diplomatică efectivă în folosul guvernului de la Bucureşti, A.T. Laurian se adresa lui N. Bălcescu: ''Frate, trimiteţi-mi instrucţiuni, eu sunt gata a mă duce oriunde şi a face orice în causa românilor'' (Apostol Stan - ''Revoluţia română de la 1848'', Bucureşti, 1987).

În anii care au urmat revoluţiei de la 1848, August Treboniu Laurian a militat şi pentru Unirea Principatelor Române.

August Treboniu Laurian a reorganizat învăţământul din Moldova, a înfiinţat şcoli şi a introdus studiul obligatoriu al limbii latine. În 1851 devine inspector general al şcolilor în Moldova, iar în 1859 este numit Efor al Şcoalelor din Bucureşti. A depus eforturi susţinute în vederea înfiinţării Universităţii din Bucureşti şi a fost primul profesor de limba latină la Facultatea de Litere şi Filosofie, precum şi primul decan al acesteia (1864-1881).

A întocmit manuale şcolare de istorie şi geografie, dintre care sunt de amintit ''Istoria românilor'' (cu trei volume: I. ''De la fondarea Romei până la căderea Imperiului roman de Apus''; II. ''De la căderea Imperiului roman de Apus până la luarea Constantinopolii prin turci''; III. ''De la căderea Constantinopolii până în zilele noastre'', 1853-1857) şi ''Elemente de istorie şi biografii pentru clasa II a şcolilor primare din Moldova'' (1856). A tradus totodată manuale străine (''Manual de filosofie'', de A. Delavigne, 1846; ''Manual de filosofie şi literatură filosofică'', de W.T. Krug, 1847), contribuind astfel la formarea terminologiei filosofice în limba română. De asemenea, a fost redactor la revista pedagogică ''Instrucţiunea publică'' (1859).

În domeniul publicistic, a editat, împreună cu Nicolae Bălcescu, ''Magazinul istoric pentru Dacia'' (1845), a colaborat la diferite publicaţii ale vremii, precum ''Foaia Literară'', ''Foaie pentru minte, inimă şi literatură'', ''Propăşirea''.

Preocupările sale lingvistice s-au concretizat în publicarea lucrărilor ''Tentamen criticum in originem, derivationem et formam linguae romanae in utraque Daciae vigentis vulgo Vallachicae'' (1840) şi ''Disertatio de linquis latina derivatis et in speciae de romana in Daciis vigenti'', în care a dezvoltat spiritul latinist, până la exagerarea principiilor acestuia. Împreună cu I.C. Massim a întocmit, la solicitarea Societăţii Academice Române, ''Dicţionarul limbei române'', în două volume (1871, 1876).

A continuat tradiţia Şcolii Ardelene, inaugurând, alături de Nicolae Bălcescu şi Mihail Kogălniceanu, studiul sistematic al istoriei naţionale (''Brevis conspectus historiae Romanorum in utraque Dacia de gentium'' (1846), ''Temişiana sau Scurtă istorie a Banatului temişian" (1848), ''Die Romanen der osterreichischen Monarchie'' (3 volume, 1849-1851), ''Documente istorice despre starea politică şi ieratică a românilor din Transilvania'' (1850), şi a întocmit o hartă a Daciei.

A fost preşedinte al societăţii ''Transilvania'', precum şi membru fondator al Societăţii Academice Române (2 iunie 1867), secretar general (1867-1870) şi preşedinte (1870-1872; 1873-1876) al acesteia. Între 1867-1879 a fost preşedintele Secţiunii Literare a Societăţii Academice Române.

August Treboniu Laurian a murit la 25 februarie 1881, la Bucureşti. A fost înmormântat în Cimitirul Bellu. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu, editor: Horia Plugaru, editor online: Gabriela Badea)

Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews


Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.