Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

La 15 noiembrie 1987, zi în care erau programate alegerile de deputaţi din Marea Adunare Naţională, are loc, la Braşov, o amplă revoltă anticomunistă, cu participarea muncitorilor Uzinei de Autocamioane ''Steagul Roşu'', cărora s-au raliat şi alţi braşoveni.

Revolta se declanşase în seara anterioară, respectiv la 14 noiembrie, când muncitorii de la Uzina de Autocamioane ''Steagul Roşu'' din Braşov şi-au primit salariile mult micşorate, fără a le fi oferită nicio explicaţie de către conducere, astfel că, cei care intrau în schimbul III au refuzat să înceapă lucrul, potrivit site-ului www.memorialsighet.ro. În cursul dimineţii următoare, respectiv la 15 noiembrie, celor din schimbul III li s-au alăturat colegii care urmau să intre în schimbul I.

Adunaţi în faţa Palatului Administrativ, unde se afla conducerea întreprinderii, cei aproximativ 400 de oameni pornesc spre sediul Prefecturii oraşului, pe traseu alăturându-li-se şi alţi braşoveni. Trecând pe strada Poienelor, Calea Bucureşti, Bulevardul Lenin, mulţimea, al cărei număr ajunsese deja la câteva mii, cântă ''Deşteaptă-te, române!'' şi scandează, pentru prima dată în România, ''Jos dictatura!'', ''Vrem pâine!'', ''Jos Ceauşescu!'', se arată în volumul ''Istoria României în date'' (2003). Refuzul autorităţilor comuniste de a dialoga cu demonstranţii a provocat luarea cu asalt a sediului Comitetului Judeţean al Partidului Comunist Român, unde oamenii descoperă alimente de negăsit în magazinele din ţară, ceea ce le sporeşte indignarea, menţionează Florin Constantiniu în cartea ''O istorie sinceră a poporului român'' (2008). Aşa se face că, în scurt timp, tabloul lui Ceauşescu este aruncat pe treptele clădirii şi i se dă foc, împreună cu steagul roşu al PCR.

Luate prin surprindere, autorităţile au reacţionat cu o întârziere de 3-4 ore, astfel că intervenţia celor 1.000 de miliţieni a eşuat. S-a recurs, însă, la sprijinul trupelor speciale de securitate, care au înconjurat întreaga zonă centrală, reuşind să pună situaţia sub control. Între timp, la Întreprinderea ''Steagul Roşu'', are loc o adunare cu toţi muncitorii rămaşi, în care participanţii la manifestaţie sunt catalogaţi drept ''huligani'' cu ''intenţii criminale'', cerându-se ''pedeapsa maximă'', inclusiv ''pedeapsa capitală'', se arată pe www.memorialsighet.ro. Începe, apoi, represiunea împotriva participanţilor la revoltă, liderii lor fiind întemniţaţi, unii ucişi, mulţi deportaţi împreună cu familiile lor. Abia în ianuarie 1990, deportaţii s-au putut întoarce la Braşov.

Temându-se de gravitatea actelor de represiune şi solidarizându-se cu mişcarea muncitorilor, trei studenţi de la Facultatea de Silvicultură din Braşov au protestat, la 22 noiembrie 1987, împotriva arestării acestora, prin expunerea, în faţa cantinei din Complexul studenţesc, a unei pancarte pe care scria ''Muncitorii arestaţi nu trebuie să moară!''. În scurt timp, însă, au fost, la rândul lor, arestaţi şi anchetaţi, fiind exmatriculaţi din facultate şi trimişi în oraşele natale, unde au fost angajaţi ca muncitori necalificaţi. Au fost reînmatriculaţi abia în toamna anului 1989. Şi alţi studenţi ai facultăţilor braşovene s-au solidarizat cu aceştia, fiind, ulterior, supuşi aceloraşi măsuri represive. Astfel, după cum declarau Oana Demetriade şi Mihai Demetriade, cercetători la CNSAS, într-o conferinţă de presă susţinută la Braşov, în noiembrie 2010, cu ocazia marcării a 23 de ani de la aceste evenimente, în noaptea de 11 spre 12 decembrie 1987, trei studenţi seralişti ai Facultăţii de Mecanică din Braşov, care stăteau în Zărneşti, au pătruns în două săli ale Universităţii braşovene, unde au scris cu roşu pe pereţi lozinci anticomuniste şi anticeauşiste şi au caricaturizat portretele lui Nicolae Ceauşescu. Au fost descoperiţi în luna mai 1988, arestaţi şi cercetaţi.

În anul 2010, preşedintele Asociaţiei 15 noiembrie 1987, Florin Postolachi, avea să declare pentru AGERPRES, făcând referire la evenimentele din 15 noiembrie 1987: "Refuzul autorităţilor comuniste de a dialoga cu demonstranţii a provocat luarea cu asalt a sediului judeţenei de partid de către mulţimea adunată. Au urmat intervenţia brutală a trupelor speciale de securitate, arestările, torturile. După ce iniţial se anunţase pedeapsa capitală pentru muncitorii arestaţi, sub presiunea opiniei publice mondiale, comuniştii au revenit asupra hotărârii lor, deportând, în urma unui proces înscenat, un număr de 61 de muncitori, iar pentru alte 27 de persoane au fost schimbate locurile de muncă, din cele peste 300 anchetate şi arestate în sediile miliţiei şi securităţii din Braşov şi Bucureşti".

Presa din România nu a publicat, la acea vreme, nici cea mai vagă informaţie privind revolta muncitorilor din Braşov, însă aceasta a fost prompt comentată de mass-media internaţionale, constituind un semnal vizibil al crizei regimului. Revolta anticomunistă de la Braşov, din 15 noiembrie 1987, a fost evenimentul politic major care avea să anunţe prăbuşirea iminentă a comunismului în România, prefaţând, în ciuda reprimărilor care au urmat, revoluţia din decembrie 1989.

În ianuarie 1990, se constituia, la Braşov, Asociaţia 15 Noiembrie 1987, care, de-a lungul anilor, s-a remarcat prin organizarea a zeci de evenimente privind lupta anticomunistă din România şi din ţările din fostul bloc comunist. De asemenea, în cinstea muncitorilor braşoveni, a fost ridicată o troiţă, aflată în faţa Spitalului Judeţean Braşov, dezvelită la 15 noiembrie 1997, unde au loc manifestări prilejuite de aceste evenimente istorice şi depuneri de coroane de flori, iar în noiembrie 2007, în cadrul manifestărilor organizate cu prilejul împlinirii a 20 de ani de la revolta de la Braşov, a fost dezvelită o placă comemorativă la intrarea în sediul primăriei, pe care este scris "În cinstea luptătorilor pentru libertate şi democraţie care, în 15 noiembrie 1987, au retrezit conştiinţa românească".

Una dintre manifestările de prestigiu organizate la Braşov, în fiecare an, în amintirea evenimentelor din 1987 este Crosul 15 Noiembrie, ajuns anul acesta la cea de-a 28-a ediţie, devenit o competiţie de tradiţie, care se bucură în fiecare an de o participare numeroasă atât din rândul sportivilor din ţară şi din străinătate, cât şi a numeroşi elevi şi studenţi. Anul acesta, crosul a avut loc la 11 noiembrie şi a urmat acelaşi traseu din fiecare an, de cinci kilometri, fiind cel parcurs de către muncitorii braşoveni în 15 noiembrie 1987: SC Roman SA (start) - Calea Bucureşti - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă - SC Hidromecanica SA - Sala Patria - Teatrul "Sică Alexandrescu" - Prefectura Braşov (sosire).

Anul acesta, printre manifestările prilejuite de împlinirea a 30 de ani de la revolta anticomunistă din Braşov, a fost dezvelită, la 20 octombrie, în Piaţa Sfatului din Braşov, în faţa Muzeului Judeţean de Istorie, o sculptură care înfăţişează 21 de personaje, intitulată "Neliniştea unei mulţimi". Lucrarea este executată din tablă uzată, luată de la depozitele de deşeuri, pentru că artistul Aurel Vlad, realizatorul lucrării, a dorit ca personajele sale să aibă istorie, iar tabla uzată are istorie. "Grupul întreg de personaje pare unul liniştit, o linişte aparentă, dar de fapt această lipsă de răspunsuri creează neliniştea - de aceea am numit-o 'Neliniştea unei mulţimi'. Este nevoie de răspunsuri, nu ştiu dacă le vom găsi", declara realizatorul lucrării. Sculptura face parte dintr-un proiect mai amplu, "Monumente în mişcare", iar la Braşov comemorează revolta anticomunistă a muncitorilor din 15 noiembrie 1987. Sculptura rămâne în faţa Muzeului Judeţean de Istorie până la sfârşitul lunii noiembrie.

Cel mai important proiect cultural din anul 2017 al Muzeului Judeţean de Istorie Braşov este intitulat "Braşov 1987" şi este dedicat împlinirii a 30 de ani de la revolta anticomunistă a muncitorilor braşoveni, manifestările desfăşurându-se în perioada 7-15 noiembrie. Proiectul este realizat împreună cu Asociaţia 15 Noiembrie 1987, cu sprijinul Consiliului Judeţean Braşov şi al Primăriei Braşov, iar AGERPRES este unul dintre partenerii principali ai evenimentului. Proiectul cuprinde: prezentarea filmului documentar "Braşov 1987 - doi ani prea devreme"; expoziţia temporară "Braşov 1987"; cartea de benzi desenate "Braşov 15 Noiembrie 1987 - doi ani prea devreme"; ateliere de educaţie civică în şcoli; expoziţia temporară outdoor "Acţiunea 1511. Revolta de la Braşov din 15 Noiembrie 1987 în arhivele Securităţii"; Gala Braşov 1987 (proiect cofinanţat de AFCN), potrivit unui comunicat de presă transmis de instituţia muzeală.

Filmul documentar "Braşov 1987 - doi ani prea devreme" este o coproducţie Muzeul Judeţean de Istorie Braşov şi Casa de Producţie TVR, scenariul şi regia fiind semnate de Liviu Tofan. Filmul a fost prezentat în avanpremieră la cea de-a IX-a ediţie a Festivalului de Film şi Istorii Râşnov, desfăşurată în perioada 28 iulie - 6 august 2017. De asemenea, o proiecţie a documentarului a fost prezentată şi la Muzeul Naţional Cotroceni, la 8 noiembrie 2017. Varianta pentru programul TVR este difuzată pe TVR1 în seara zilei de 15 noiembrie, iar varianta integrală - în premieră, la Braşov, în aceeaşi seară. Filmul reprezintă cea mai amplă documentare asupra momentului istoric din 15 noiembrie 1987 de la Braşov.

Expoziţia temporară "Braşov 1987", organizată la Casa Sfatului, al cărei custode este istoricul Nicolae Pepene, prezintă în premieră obiecte personale ale participanţilor la revolta din 15 noiembrie 1987, piese aduse din Penitenciarul Jilava, tehnică operativă folosită de Securitatea română, obiecte de viaţă cotidiană din perioada anilor '80, filme din arhiva TVR, imagini din arhiva AGERPRES, exemplare din presa internaţională. Expoziţia este deschisă în perioada 15 noiembrie 2017 - 10 octombrie 2018.

Cartea de benzi desenate "Braşov 15 Noiembrie 1987 - doi ani prea devreme" este realizată de artistul Mihai Grăjdeanu şi editată de Muzeul Judeţean de Istorie Braşov. Proiectul cuprinde prezentarea cărţii în şcoli, ateliere de bandă desenată şi ateliere de educaţie civică, cu participarea autorului cărţii şi a unor eroi ai evenimentului din 1987.

Expoziţia Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, "Acţiunea 1511. Revolta de la Braşov din 15 noiembrie 1987 în arhivele Securităţii", realizată în parteneriat cu Muzeul Judeţean de Istorie Braşov, cu sprijinul primăriei şi al Agenţiei Metropolitane Braşov, se desfăşoară în perioada 15 noiembrie 2017 - ianuarie 2018, fiind prezentată pe sistemul expoziţional în aer liber în Piaţa Sfatului, în faţa Muzeului Judeţean de Istorie. În cadrul expoziţiei, sunt prezentate, pentru prima dată, ordinele de organizare a represiunii transmise de şeful Securităţii, grl. col. Iulian Vlad, şi documentele din ancheta coordonată de Securitate şi derulată sub acoperirea Inspectoratului General al Miliţiei din Bucureşti. Acestea se alătură devoalării unor ofiţeri de Securitate, implicaţi în represiune, anchetă şi supravegherea informativă a participanţilor la revoltă. Curatorii expoziţiei sunt Oana Demetriade şi Mihai Demetriade, consilieri CNSAS.

Gala Braşov 1987, organizată de Muzeul Judeţean de Istorie Braşov, Asociaţia 15 Noiembrie 1987 şi Uniunea de Creaţie Interpretativă a Muzicienilor din România, cu sprijinul Consiliului Judeţean şi al Primăriei Braşov, se desfăşoară în seara zilei de 15 noiembrie 2017 şi cuprinde filmul documentar "Braşov 1987 - doi ani prea devreme" şi un concert care conţine şi o piesă dedicată aniversării istorice ("Scară lăuntrică", compozitor Octavian Nemescu), ce va fi interpretată de către Kamerata Kronstadt, sub bagheta dirijorului Cristian Oroşanu.

"15 Noiembrie 1987 este ziua care nu se va uita niciodată! (...) Este ziua când Braşovul a pus România pe harta lumii libere de comunism. Chiar dacă revolta anticomunistă de la Braşov a durat numai câteva ore, eroii noştri sinceri şi curaţi au adus onoare unui popor îngenunchiat de un regim politic diabolic. 15 Noiembrie 1987 este lecţia de istorie naţională cu care ne mândrim! A doua zi după revoltă, ziua lor a fost şi ziua noastră! (...) Ziua lor a devenit şi o să rămână peste generaţii ziua celor care iubesc libertatea, iar a 30-a aniversare este încă o dovadă că adevărul istoric poate întârzia, dar nu o să lipsească niciodată!", a menţionat directorul Muzeului Judeţean de Istorie Braşov, Nicolae Pepene, coordonatorul proiectului, citat într-un comunicat de presă transmis de instituţia muzeală. AGERPRES/(Documentare-Andreea Onogea, redactor Arhivă foto: Mihaela Tufega; editor: Ruxandra Bratu)
Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.