Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Ortodoxe
Sf. Ier. Ioan Gură de Aur, arhiepiscopul Constantinopolului, şi Sf. Antuza, mama sa
Duminica a 25-a după Rusalii

Greco-catolice
Duminica 25 dR. Sf. aep. Ioan Gură de Aur al Constantinopolului

Romano-catolice
Duminica a 33-a de peste an
Sf. Augustina (Livia), călug


Sfântul Ierarh Ioan Gură de Aur, arhiepiscopul Constantinopolului, este pomenit în Biserica Ortodoxă la 13 noiembrie.

Sfântul Ioan Hrisostom sau Sfântul Ioan Gura de Aur, (344-407), patriarh al Constantinopolului, este considerat cel mai mare predicator din veacul de aur al creştinătăţii. Iar Biserica îl serbează de trei ori pe an: la 13 noiembrie, la 27 şi 30 ianuarie, dar şi în fiecare zi când se săvârşeşte Liturghia care-i poartă numele.

Sfântul Ioan Gura de Aur s-a născut în cetatea Antiohia, din părinţi nobili, Secundus şi Antuza, care făceau parte din aristocraţia romană. Secundus a murit la scurt timp după naşterea Sfântului Ioan, astfel că mama sa, Antuza, s-a ocupat de educaţia sa.

Sfântului Ioan i s-a asigurat o educaţie deosebită, sub îndrumarea unor mari învăţaţi şi filosofi din Antiohia, tânărul manifestând o mare pasiune pentru oratorie. În ceea ce priveşte învăţătura creştină i-a avut ca mentori spirituali pe arhiepiscopul Antiohiei, Meletie, şi pe episcopul Tarsului, Diodor.

Din anul 374, după moartea mamei sale, a petrecut patru ani într-o mănăstire din munţii din preajma Antiohiei şi doi ani ca pustnic într-o peşteră. În anul 381 a fost hirotonit diacon de către arhiepiscopul Meletiei, şi apoi sfinţit preot de către arhiepiscopul Flavian, urmaşul lui Meletie (în 386).

În timpul celor doisprezece ani de slujire în rânduiala preoţească, Sfântul Ioan a devenit vestit pentru predicile sale rostite în toate bisericile din Antiohia şi din împrejurimi, în fiecare duminică şi sărbătoare.

Propovăduitor al dreptei credinţe, Sfântul Ioan Gură de Aur a fost ridicat la rangul de arhiepiscop al Constantinopolului de către împăratul Arcadie (26 februarie 398).

În calitatea sa de ierarh al Constantinopolului, a combătut prin cuvântările sale luxul şi lăcomia, făcându-şi inamici printre potentaţii vremii, printre care s-a aflat şi împărăteasa Eudoxia.

În timpul controverselor origeniste, în urma unui sinod, în anul 403, Sfântul Ioan a fost suspectat de erezie şi a fost alungat din scaunul patriarhal. Deşi s-a întors pentru scurtă vreme, Sfântul Ioan a fost în cel din urmă exilat în Armenia, la Cucuz, apoi la Comane, unde, îndurând mari privaţiuni, a murit la 14 septembrie 407.

Au rămas în Biserică scrierile sale de o foarte mare valoare spirituală şi de o rară frumuseţe literară, printre care se numără "Despre preoţie", "Cuvântări asupra Evangheliei lui Matei", "Cuvântări la cele 14 epistole ale Sfântului Apostol Pavel" ş.a. De asemenea, Sfântul Ioan Gură de Aur a alcătuit şi slujba Sf. Liturghii, "Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur", care se săvârşeşte în Biserica Ortodoxă în majoritatea duminicilor şi sărbătorilor de peste an. AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Cristian Anghelache)
Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.