Luna noiembrie, numită în popor "brumar", deoarece este vremea brumei şi a promoroacei, este a unsprezecea lună a anului în calendarul gregorian şi are 30 de zile. Ziua are 10 ore, iar noaptea are 14 ore.

Denumirea lunii noiembrie derivă de la cuvântul ''novem'', care înseamnă nouă (în limba latină), deoarece a reprezentat luna a noua în fostul calendar roman (care începea la 1 martie).

În prezent, folosim calendarul gregorian, care este derivat din calendarul iulian. Calendarul iulian a fost introdus de Iulius Cezar în anul 45 î.Hr şi pentru prima dată în istorie anul a început la 1 ianuarie. Înainte de Iulius Cezar, romanii au folosit calendarul roman, foarte dificil, deoarece romanii considerau că o lună nu putea avea număr par de zile (excepţie făcând februarie, care avea 28) şi erau deci: 4 luni a câte 31 de zile, 7 a câte 29 şi una de 28, total 355; la fiecare 2 ani, au adăugat o lună (mercedonius) de 23 sau de 22 de zile.

Soarele: la începutul lunii, răsare la 06 h 53 m şi apune la 17 h 05 m, iar, la sfârşitul lunii, răsare la 07 h 30 m şi apune la 16 h 38 m.

La data de 22 noiembrie, se face trecerea în semnul zodiacal Săgetător.

Luna reprezintă perioada de timp cât durează o rotaţie a astrului în jurul Pământului: 29 de zile, 12 ore, 44 minute şi 3 secunde, aproximativ 29 zile şi jumătate. În această mişcare, se disting patru faze: luna nouă, primul pătrar, luna plină, ultimul pătrar.

Fazele Lunii: la 04 noiembrie - Lună Plină (Luna începe să descrească) la 07 h 23 m, la 10 noiembrie - Luna la Ultimul Pătrar la 22 h 36 m; la 18 noiembrie - Lună Nouă (Luna începe să crească) la 13 h 42 m; la 26 noiembrie - Luna la Primul Pătrar la 19 h 03 m, potrivit Observatorului Astronomic "Amiral Vasile Urseanu".

Luna noiembrie debutează cu faza de Lună Plină, pe 4 noiembrie, fiind a doua parte a unui ciclu lunar, perioada în care este necesar să avem simţul măsurii şi al echilibrului. În tradiţia populară se spune, cu privire la hrană, că este important să lăsăm de fiecare dată loc şi digestiei, adică să nu mâncăm până la saturaţie, ci să ne oprim cu puţin înainte. De asemenea este important să evităm discuţiile inutile, începerea unei noi acţiuni, călătoriile, realizarea de proiecte, promisiuni, acţiunile riscante.

Pe 22 noiembrie, când are loc faza Luna Nouă începe noul ciclu lunar care se va încheia în cursul lunii decembrie. Prima zi lunară, ce se calculează începând cu momentul de maxim de Lună Nouă, este considerată a fi deosebit de benefică începerii acţiunilor importante. De asemenea, sunt susţinute mult mai mult activităţi, precum cumpărările, iar în această direcţie chiar se afirmă că pe Luna în creştere trebuie să învăţăm să primim, să apreciem şi să valorificăm tot ceea ce vine spre noi.

Luna noiembrie este numită în popor şi "vinar", adică luna vinurilor, în noiembrie fiind vremea fermentării şi limpezirii vinului în butoaie. În vechile calendarele populare erau multe sfaturi legate de lucrările gospodăreşti ale acestei luni, dar şi legate de practicile de medicină populară, descântece şi sfaturi oraculare, prin care se puteau face farmece.

Prima săptămână din noiembrie este denumită Săptămâna Miriştei, deoarece este săptămâna în care se termină însămânţările de toamna şi începe aratul miriştilor pentru însămânţările de primăvară.

Luna noiembrie are în partea de început prima sărbătoare importantă cea a Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril, pe 8 noiembrie. În Transilvania, se făcea ''turta arieţilor'' (arieţii fiind berbecii separaţi de oi). Acum arieţii se amestecă din nou cu oile şi cu acest prilej se face o turtă de făină, de porumb sau de grâu, care, după ce se coace, se aruncă între oi. Dacă turta cade cu faţa în sus, e semn că oilor le va merge bine când vor făta; dacă va cădea cu faţa în jos, se spune că le va merge rău.

Apoi, tot cu dată fixă, urmează Lăsata Secului, pe 14 noiembrie, pentru Postul Crăciunului. Începând din această zi, din cele mai vechi timpuri li se îngăduia copiilor să se adune seara acasă la unul dintre ei ca să înveţe colinzile şi să-şi facă planul pentru perioada de colindat. Tot în această perioadă oamenii se adunau la şezătoare, un străvechi şi unic obicei românesc. Postul Crăciunului începe pe 15 noiembrie şi ţine până la Crăciun, ultima zi de post fiind 24 decembrie, ajunul Crăciunului.

Săptămâna Ovideniei, cu care se spune că începe iarna este marcată de sărbătoarea religioasă - Intrarea în biserică a Maicii Domnului, pe 21 noiembrie, sărbătoare cunoscută în tradiţia populară sub numele de Ovidenia, Obrejenia sau Vovidenia. Dacă în această zi va fi senin (soare), atunci vara va fi secetoasă, dacă va fi înnorat, peste an vor fi epidemii. În noaptea de Ovidenie se credea că se deschide Cerul şi animalele vorbesc şi se priveghea la lumina unei lumânări aprinse şi încolăcite, se făceau farmece şi descântece. Întrucât se credea că îşi fac apariţia strigoii şi duhurile rele, oamenii apelau la puterile magice şi ungeau cu usturoi cercevelele ferestrelor, tocurile uşilor, cuptorul, orice acea o comunicare cu exteriorul.

Luna noiembrie se încheie cu sărbătoarea Sfântului Andrei, pe 30 noiembrie, cel care îngheaţă apa şi coase răul. În datina populară, în noaptea de 29 spre 30 noiembrie, în Moldova şi Bucovina avea loc o petrecere numită Noaptea Strigoilor sau Păzitul Usturoiului. Fetele aduceau câte trei căpăţâni de usturoi, le puneau laolaltă într-o covată pentru a fi păzite de o bătrână la lumina lumânării. Se petrecea ca la Revelion deşi era perioadă de post. Usturoiul privegheat se păstra ca pe ceva sfânt, la icoană, şi se folosea peste an ca leac pentru vindecarea bolilor.

În Noaptea Sfântului Andrei - 30 noiembrie -, românii îşi sărbătoresc patronul spiritual, pe Sfântul Andrei, care a propovăduit credinţa în Iisus la Dunăre şi Marea Neagră în primele decenii ale mileniului I al erei creştine. (''Zile şi mituri. Calendarul ţăranului român'' - 2000, Ion Ghinoiu) AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Cristian Anghelache)