COD GALBEN: 18-06-2025 ora 10 Intre 19 iunie, intervalul orar 12 – 21 se va semnala temperaturi deosebit de ridicate și disconfort termic
Principatul Andorra marchează, la 8 septembrie, Ziua naţională, reprezentată de Ziua Notre Dame de Meritxell, principala sărbătoare religioasă a Principatului, potrivit www.mae.ro. O altă zi naţională este şi data de 14 martie - Ziua Constituţiei (principala sărbătoare laică).
Una dintre cele mai mici ţări din Europa, Andorra este situată în sud-vestul continentului, în estul Munţilor Pirinei, între Franţa şi Spania, având o suprafaţă de 468 km pătraţi, notează ''Enciclopedia statelor lumii'' (2016) şi o populaţie de 85.702 locuitori (estimare iul. 2017), conform www.cia.gov.
Limba oficială a principatului este catalana.
Situată la o altitudine cuprinsă între 840 şi 2.975 m (altitudinea maximă a vârfului Coma Pedrosa; cu nu mai puţin de alte 25 de vârfuri care depăşesc 2.500 m), Principatul Andorra deţine un statut privilegiat printre turiştii care practică sporturi de iarnă sau preferă plimbările în natură, având din plin peisaje montane superbe. Cele două staţiuni de schi, Grandvalira şi Vallnord, oferă numeroase activităţi atât schiorilor profesionişti cât şi celor începători, dar şi celor care practică snowboarding-ul.
Sunt vizibile pretutindeni urme ale glaciaţiunii cuaternare (circuri glaciare, custuri, peste 70 de lacuri glaciare). Iernile aspre înregistrează temperaturi ce coboară sub minus 30 grade Celsius şi avalanşe ce blochează adesea trecerile de legătură cu Franţa: Envalira (2.407 m), Fontargent (2.252 m).
Pădurile ocupă 38,2% din teritoriul acestei ţări, restul fiind reprezentat de pajişti alpine (26,2%) şi mici terenuri cultivate, în zone aflate sub 1.000 m altitudine. Tot în aceste zone se cultivă şi viţa-de-vie. Capra neagră şi cocoşul de munte (ocrotit din 1983) sunt reprezentative pentru fauna întâlnită pe aceste meleaguri.
Cele şapte comunităţi ale Andorrei, numite ''parroquies'', sunt: capitala Andorra la Vella, cu 23.000 locuitori (2014) potrivit www.cia.gov, Canillo, Encamp, Escaldes-Engordany, La Massana, Ordino, Sant Julia de Loria, potrivit www.mae.ro. Oraşele principale sunt Canillo, Encamp, La Massana.
Andorra la Vella, capitala europeană aflată la cea mai mare altitudine, respectiv 1.028 m, este situată pe râul Valira, la poalele muntelui Montclar, menţionează ''Enciclopedia statelor lumii'' (2016). Situată între munţi, fiind la început o localitate modestă, Andorra la Vella a început să fie legată de Spania şi Franţa, abia spre anii '30 când a început construcţia căilor rutiere. Localitatea s-a transformat treptat în anii '70 într-un dinamic centru comercial şi turistic, un punct important de tranzit între Franţa şi Spania. Centru cultural al ţării, aici se află Biblioteca Naţională, Muzeul Filatelic, Muzeul Poştal, Institutul de Studii andorrane, dar şi Casa de la Vall, vechea reşedinţă a conducerii principatului, astăzi sediul Parlamentului, cartierul istoric Barri Antic, Biserica Santa Colona (sec. X) ş.a.
Ţinutul andorran a fost menţionat pentru prima dată în istorie într-un document din anul 843 al cancelariei suveranului Carol II cel Pleşuv, aflându-se la hotarele meridionale ale Imperiului Carolingian. Începând cu secolul al X-lea, a devenit obiect de dispută între episcopii de Urgell şi conţii francezi de Castelbon (apoi, din 1206, de succesorii acestora, conţii de Foix), consemnează volumul ''Mica enciclopedie de istorie universală'' (2005). În urma înţelegerii din 1278 (paréage), aprobată de papalitate, principatul a fost plasat sub suzeranitatea comună a episcopilor de Urgell şi a conţilor de Foix (mai târziu, regii Navarrei), înlocuiţi ulterior de suveranii şi preşedinţii Franţei. De-a lungul secolelor, această autoritate a devenit pur nominală, Andorra plătind o taxă bianuală (questia) simbolică Franţei şi Spaniei.
Parlamentul a ales, în 1982, pentru prima dată, un guvern naţional, iar la 4 mai 1993, a intrat în vigoare noua Constituţie, care prevedea deplina suveranitate a principatului. În acest context, statutul feudal al principatului a fost încheiat, după 715 ani. Noul statut a fost recunoscut de Franţa şi Spania la 3 iunie 1993.
Principatul Andorra este un co-principat parlamentar. Parlamentul unicameral - Consiliul General - cuprinde 28 de membri, aleşi pentru un mandat de 4 ani. Funcţia de şef al statului (pur onorifică) este îndeplinită împreună şi indivizibil, potrivit Constituţiei, de doi coprincipi - episcopul de Urgell şi preşedintele Republicii Franceze. Puterea executivă este exercitată de guvern, condus de un prim-ministru ales de Consiliul General şi numit formal de cei doi coprincipi.
La 28 iulie 1993, Principatul Andorra a devenit cel de-al 184-lea stat membru al ONU, iar la 10 octombrie 1994, cel de-al 33-lea membru al Consiliului Europei. AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea; editor: Liviu Tatu)
Una dintre cele mai mici ţări din Europa, Andorra este situată în sud-vestul continentului, în estul Munţilor Pirinei, între Franţa şi Spania, având o suprafaţă de 468 km pătraţi, notează ''Enciclopedia statelor lumii'' (2016) şi o populaţie de 85.702 locuitori (estimare iul. 2017), conform www.cia.gov.
Limba oficială a principatului este catalana.
Situată la o altitudine cuprinsă între 840 şi 2.975 m (altitudinea maximă a vârfului Coma Pedrosa; cu nu mai puţin de alte 25 de vârfuri care depăşesc 2.500 m), Principatul Andorra deţine un statut privilegiat printre turiştii care practică sporturi de iarnă sau preferă plimbările în natură, având din plin peisaje montane superbe. Cele două staţiuni de schi, Grandvalira şi Vallnord, oferă numeroase activităţi atât schiorilor profesionişti cât şi celor începători, dar şi celor care practică snowboarding-ul.
Sunt vizibile pretutindeni urme ale glaciaţiunii cuaternare (circuri glaciare, custuri, peste 70 de lacuri glaciare). Iernile aspre înregistrează temperaturi ce coboară sub minus 30 grade Celsius şi avalanşe ce blochează adesea trecerile de legătură cu Franţa: Envalira (2.407 m), Fontargent (2.252 m).
Pădurile ocupă 38,2% din teritoriul acestei ţări, restul fiind reprezentat de pajişti alpine (26,2%) şi mici terenuri cultivate, în zone aflate sub 1.000 m altitudine. Tot în aceste zone se cultivă şi viţa-de-vie. Capra neagră şi cocoşul de munte (ocrotit din 1983) sunt reprezentative pentru fauna întâlnită pe aceste meleaguri.
Cele şapte comunităţi ale Andorrei, numite ''parroquies'', sunt: capitala Andorra la Vella, cu 23.000 locuitori (2014) potrivit www.cia.gov, Canillo, Encamp, Escaldes-Engordany, La Massana, Ordino, Sant Julia de Loria, potrivit www.mae.ro. Oraşele principale sunt Canillo, Encamp, La Massana.
Andorra la Vella, capitala europeană aflată la cea mai mare altitudine, respectiv 1.028 m, este situată pe râul Valira, la poalele muntelui Montclar, menţionează ''Enciclopedia statelor lumii'' (2016). Situată între munţi, fiind la început o localitate modestă, Andorra la Vella a început să fie legată de Spania şi Franţa, abia spre anii '30 când a început construcţia căilor rutiere. Localitatea s-a transformat treptat în anii '70 într-un dinamic centru comercial şi turistic, un punct important de tranzit între Franţa şi Spania. Centru cultural al ţării, aici se află Biblioteca Naţională, Muzeul Filatelic, Muzeul Poştal, Institutul de Studii andorrane, dar şi Casa de la Vall, vechea reşedinţă a conducerii principatului, astăzi sediul Parlamentului, cartierul istoric Barri Antic, Biserica Santa Colona (sec. X) ş.a.
Ţinutul andorran a fost menţionat pentru prima dată în istorie într-un document din anul 843 al cancelariei suveranului Carol II cel Pleşuv, aflându-se la hotarele meridionale ale Imperiului Carolingian. Începând cu secolul al X-lea, a devenit obiect de dispută între episcopii de Urgell şi conţii francezi de Castelbon (apoi, din 1206, de succesorii acestora, conţii de Foix), consemnează volumul ''Mica enciclopedie de istorie universală'' (2005). În urma înţelegerii din 1278 (paréage), aprobată de papalitate, principatul a fost plasat sub suzeranitatea comună a episcopilor de Urgell şi a conţilor de Foix (mai târziu, regii Navarrei), înlocuiţi ulterior de suveranii şi preşedinţii Franţei. De-a lungul secolelor, această autoritate a devenit pur nominală, Andorra plătind o taxă bianuală (questia) simbolică Franţei şi Spaniei.
Parlamentul a ales, în 1982, pentru prima dată, un guvern naţional, iar la 4 mai 1993, a intrat în vigoare noua Constituţie, care prevedea deplina suveranitate a principatului. În acest context, statutul feudal al principatului a fost încheiat, după 715 ani. Noul statut a fost recunoscut de Franţa şi Spania la 3 iunie 1993.
Principatul Andorra este un co-principat parlamentar. Parlamentul unicameral - Consiliul General - cuprinde 28 de membri, aleşi pentru un mandat de 4 ani. Funcţia de şef al statului (pur onorifică) este îndeplinită împreună şi indivizibil, potrivit Constituţiei, de doi coprincipi - episcopul de Urgell şi preşedintele Republicii Franceze. Puterea executivă este exercitată de guvern, condus de un prim-ministru ales de Consiliul General şi numit formal de cei doi coprincipi.
La 28 iulie 1993, Principatul Andorra a devenit cel de-al 184-lea stat membru al ONU, iar la 10 octombrie 1994, cel de-al 33-lea membru al Consiliului Europei. AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea; editor: Liviu Tatu)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.