Cântăreaţa Maria Ciobanu s-a născut 3 septembrie 1937, în satul Hătăroaia din comuna Roşiile, judeţul Vâlcea. A început să cânte de mic copil, la îndemnul tatălui său, fiindcă acesta spunea adesea: ''O voi trimite la Bucureşti şi o voi face mare artistă!'', potrivit biografiei postate pe pagina oficială de Facebook a artistei, https://www.facebook.com/pg/MariaCiobanu.ro.
A învăţat să cânte de la lăutarii renumiţi din zona unde a crescut, de unde a adunat doine, balade şi cântece populare. La început era invitată să cânte la evenimentele din sat, la horele locale.
Apoi a început să cânte la restaurantul tatălui său, vocea ei fiind admirată de toată lumea. A participat la multe concursuri judeţene pe care le-a câştigat, până în momentul în care a concurat, în 1961, pentru un loc liber la Orchestra Barbu Lăutarul, dar nu a câştigat. Un an mai târziu, la concursul de la Ansamblul Ciocârlia, Maria Lătăreţu spunea comisiei care asculta concurenţii, referindu-se la Maria Ciobanu: ''Fata aceasta îmi va lua mie locul, nu veţi mai găsi pe altcineva mai bun ca ea!''. Dintre cei 400 de concurenţi, au reuşit să ia concursul Irina Loghin şi Maria Ciobanu.
Astfel, în aprilie 1962, Maria Ciobanu a fost primită în Ansamblul Ciocârlia din Bucureşti, unde şi-a desăvârşit calităţile vocale şi interpretative. A făcut apoi parte din Ansamblul "Doina Ilfovului" şi a colaborat cu alte numeroase ansambluri de cântece şi dansuri populare din Capitală şi din ţară.
Maria Ciobanu a cântat şi în fostele state Iugoslavia, Cehoslovacia, URSS, dar şi în SUA, Israel, Austria, Belgia, Olanda, Danemarca, Italia, Malta, etc., precizează site-ul bestmusic.ro.
Dintre numeroasele melodii populare care fac parte din repertoriul artistei amintim: ''Şarpe, şarpe de dudău", "Azi noapte când m-am culcat", "Mult mi-i drag mie Mărin", "Ia-mă dor şi du-mă, du-mă!", hăulitele "A naibii e iubitu", "Spune-mi neică, mergi, nu mergi?", "Hăulesc gorjencele", "Lie, ciocârlie" şi multe altele. După ce a interpretat în stil propriu melodia ''Lie, ciocârlie'', în 1973, Maria Ciobanu a fost numită ''Ciocârlia cântecului popular românesc''.
''Îmi plăcea mult cântecul original, dar simţeam în inimă şi în glas un fel de impuls, o nevoie de a spune şi altceva şi altfel despre ciocârlie. Mă jucam cu bucurie pe cântecul vechi, urcam din el, reveneam la el. Aşa s-a născut 'Lie, ciocârlie''', declara Maria Ciobanu într-un interviu publicat la 23 iulie 1977, precizează pagina de Facebook a artistei.
În 1977, Maria Ciobanu a fost laureată a concursului pe ţară al soliştilor profesionişti de muzică populară, cucerind primul loc. Un membru din juriul acestui concurs a declarat: ''Nu e glas, e forţă a naturii, e un miracol. I-aţi ascultat trilurile 'Ciocârliei'? Sunt neomeneşti, sunt chiar de pasăre a cerului!''. La a doua ediţiei a acestui concurs, desfăşurată în 1979, Maria Ciobanu a cucerit tot primul loc.
Marea artistă Angela Moldovan scria, la sfârşitul anilor '80, în cartea sa ''O lume în cântec'': ''Pentru că mi-a venit în minte un exemplu grăitor de ce înseamnă consecvenţă şi ataşare loială faţă de folclorul unei zone geografice iubite, o voi aminti pe Maria Ciobanu, care rămâne credincioasă Gorjului, sonorităţilor sale specifice şi poeziei care le însoţeşte. Să ştiţi că nu e uşor pentru un interpret profesionist să reziste tentaţiei tot mai agresive de a-şi adapta repertoriul după cum e 'moda' şi să se lupte cu influenţele din jur pentru a-şi păstra personalitatea. Să nu te laşi 'furat' de imitaţie, este un merit incontestabil!''.
Maria Ciobanu are trei copii - Liliana, Camelia şi Ionuţ - toţi trei moştenind talentul mamei.
În preajma aniversării a 80 de ani, TVR a organizat un concert aniversar la Sala Palatului pentru Maria Ciobanu, numit ''Un artist de legendă'', unde artista a cântat împreună cu cei trei copii - Ionuţ Dolănescu, Leontina Văduva şi Camelia Cosma, dar şi cu nora, Doiniţa Dolănescu. La concertul eveniment au participat colegi de scenă ai interpretei, artişti din generaţii mai tinere: Mariana Ionescu Căpitănescu, Gelu Voicu, Steliana Sima, Gheorghe Turda şi Zorina Bălan, câştigătoarea Trofeului Festivalului ''Maria Ciobanu''. Acompaniamentul a fost asigurat de Orchestra Doina Basarabiei, dirijor Valeriu Caşcaval, precizează tvr.ro. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Irina Andreea Cristea)
A învăţat să cânte de la lăutarii renumiţi din zona unde a crescut, de unde a adunat doine, balade şi cântece populare. La început era invitată să cânte la evenimentele din sat, la horele locale.
Apoi a început să cânte la restaurantul tatălui său, vocea ei fiind admirată de toată lumea. A participat la multe concursuri judeţene pe care le-a câştigat, până în momentul în care a concurat, în 1961, pentru un loc liber la Orchestra Barbu Lăutarul, dar nu a câştigat. Un an mai târziu, la concursul de la Ansamblul Ciocârlia, Maria Lătăreţu spunea comisiei care asculta concurenţii, referindu-se la Maria Ciobanu: ''Fata aceasta îmi va lua mie locul, nu veţi mai găsi pe altcineva mai bun ca ea!''. Dintre cei 400 de concurenţi, au reuşit să ia concursul Irina Loghin şi Maria Ciobanu.
Astfel, în aprilie 1962, Maria Ciobanu a fost primită în Ansamblul Ciocârlia din Bucureşti, unde şi-a desăvârşit calităţile vocale şi interpretative. A făcut apoi parte din Ansamblul "Doina Ilfovului" şi a colaborat cu alte numeroase ansambluri de cântece şi dansuri populare din Capitală şi din ţară.
Maria Ciobanu a cântat şi în fostele state Iugoslavia, Cehoslovacia, URSS, dar şi în SUA, Israel, Austria, Belgia, Olanda, Danemarca, Italia, Malta, etc., precizează site-ul bestmusic.ro.
Dintre numeroasele melodii populare care fac parte din repertoriul artistei amintim: ''Şarpe, şarpe de dudău", "Azi noapte când m-am culcat", "Mult mi-i drag mie Mărin", "Ia-mă dor şi du-mă, du-mă!", hăulitele "A naibii e iubitu", "Spune-mi neică, mergi, nu mergi?", "Hăulesc gorjencele", "Lie, ciocârlie" şi multe altele. După ce a interpretat în stil propriu melodia ''Lie, ciocârlie'', în 1973, Maria Ciobanu a fost numită ''Ciocârlia cântecului popular românesc''.
''Îmi plăcea mult cântecul original, dar simţeam în inimă şi în glas un fel de impuls, o nevoie de a spune şi altceva şi altfel despre ciocârlie. Mă jucam cu bucurie pe cântecul vechi, urcam din el, reveneam la el. Aşa s-a născut 'Lie, ciocârlie''', declara Maria Ciobanu într-un interviu publicat la 23 iulie 1977, precizează pagina de Facebook a artistei.
În 1977, Maria Ciobanu a fost laureată a concursului pe ţară al soliştilor profesionişti de muzică populară, cucerind primul loc. Un membru din juriul acestui concurs a declarat: ''Nu e glas, e forţă a naturii, e un miracol. I-aţi ascultat trilurile 'Ciocârliei'? Sunt neomeneşti, sunt chiar de pasăre a cerului!''. La a doua ediţiei a acestui concurs, desfăşurată în 1979, Maria Ciobanu a cucerit tot primul loc.
Marea artistă Angela Moldovan scria, la sfârşitul anilor '80, în cartea sa ''O lume în cântec'': ''Pentru că mi-a venit în minte un exemplu grăitor de ce înseamnă consecvenţă şi ataşare loială faţă de folclorul unei zone geografice iubite, o voi aminti pe Maria Ciobanu, care rămâne credincioasă Gorjului, sonorităţilor sale specifice şi poeziei care le însoţeşte. Să ştiţi că nu e uşor pentru un interpret profesionist să reziste tentaţiei tot mai agresive de a-şi adapta repertoriul după cum e 'moda' şi să se lupte cu influenţele din jur pentru a-şi păstra personalitatea. Să nu te laşi 'furat' de imitaţie, este un merit incontestabil!''.
Maria Ciobanu are trei copii - Liliana, Camelia şi Ionuţ - toţi trei moştenind talentul mamei.
În preajma aniversării a 80 de ani, TVR a organizat un concert aniversar la Sala Palatului pentru Maria Ciobanu, numit ''Un artist de legendă'', unde artista a cântat împreună cu cei trei copii - Ionuţ Dolănescu, Leontina Văduva şi Camelia Cosma, dar şi cu nora, Doiniţa Dolănescu. La concertul eveniment au participat colegi de scenă ai interpretei, artişti din generaţii mai tinere: Mariana Ionescu Căpitănescu, Gelu Voicu, Steliana Sima, Gheorghe Turda şi Zorina Bălan, câştigătoarea Trofeului Festivalului ''Maria Ciobanu''. Acompaniamentul a fost asigurat de Orchestra Doina Basarabiei, dirijor Valeriu Caşcaval, precizează tvr.ro. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Irina Andreea Cristea)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.