Ziua mondială de luptă împotriva hepatitei este marcată anual la 28 iulie, ca urmare a unei iniţiative din 2008 a Alianţei Mondiale pentru Hepatită (AMH). Data de 28 iulie a fost aleasă şi în semn de omagiu adus profesorului Baruch Samuel Blumberg (28 iulie 1925 - 5 aprilie 2011), laureat al Premiului Nobel, cel care a descoperit virusul hepatitei B.

În mai 2016, la Adunarea Mondială a Sănătăţii, 194 de guverne au adoptat prima Strategie globală de sănătate privind hepatita virală. Ziua mondială de luptă împotriva hepatitei reprezintă o oportunitate pentru impulsionarea tuturor eforturilor de punere în aplicare a Strategiei globale de sănătate privind hepatita virală pentru perioada 2016-2021 a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) şi pentru a sprijini ţările în vederea atingerii scopului final - eliminarea hepatitei, se arată pe site-ul www.who.int.

Sloganul sub care este marcată în 2017 Ziua mondială de luptă împotriva hepatitei este ''Eliminarea hepatitei''.

Hepatita este o boală ''silenţioasă'', care poate duce în timp la apariţia cirozei sau a cancerului hepatic. Eradicarea hepatitei virale este posibilă dacă se pune un accent mai mare pe prevenire, diagnosticare şi tratament. Vaccinarea este, de asemenea, foarte importantă, aceasta fiind posibilă pentru tipurile A şi B ale hepatitei.

În februarie 2017, OMS a aprobat primele sale linii directoare la nivel mondial privind analizele pentru detectarea hepatitei B şi C, care simplifică acest proces la populaţii izolate sau în zone cu incidenţă ridicată a bolii. În sprijinul campaniei ''Eliminarea hepatitei'', Organizaţia Mondială a Sănătăţii va furniza informaţii noi privind răspunsurile din 28 de ţări care se confruntă cu cea mai gravă situaţie din acest punct de vedere.

Virusul hepatitei este o problemă majoră de sănătate globală şi necesită un răspuns urgent. La finele anului 2015 erau aproximativ 325 milioane de persoane cu hepatită cronică. Se estimează că în 2015, la nivel global, 257 milioane de persoane erau infectate cu virusul hepatitei B şi 71 milioane persoane cu virusul hepatitei C, potrivit sursei amintite.

Foarte puţini dintre cei infectaţi au beneficiat de testare şi tratament, în special în ţările în care veniturile sunt mici şi medii. La finele anului 2015, doar 9 la sută din populaţia infectată cu virusul B şi 20 la sută din populaţia infectată cu virusul C fusese testată şi diagnosticată. Dintre cei diagnosticaţi cu virusul B, 8 la sută (respectiv 1,7 milioane de persoane) urmau un tratament, în timp ce 7 la sută dintre cei diagnosticaţi cu virusul C (respectiv 1,1 milioane de persoane) începuseră un tratament în 2015.

Obiectivele globale pentru anul 2030 ale OMS prevăd ca 90 la sută dintre cei infectaţi cu virusul B şi virusul C să fie testaţi şi 80 la sută dintre pacienţii eligibili să urmeze un tratament.

Hepatitele virale au cauzat moartea a 1,34 milioane persoane în 2015, un număr comparabil cu cel al deceselor cauzate de tuberculoză şi de SIDA. Numărul deceselor provocate de hepatită sunt în creştere. Noi cazuri de infecţii continuă să apară, cele mai numeroase fiind cele cu virusul C, pentru care nu există deocamdată un vaccin.

Un număr de 1,75 milioane de adulţi au fost infectaţi cu virusul hepatitei C în anul 2015, în principal ca urmare a consumului de droguri prin injectare, precum şi a injecţiilor nesigure efectuate în unităţi de îngrijire a sănătăţii din anumite ţări.

Spre exemplu, potrivit unor date oferite în 2017 de Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (CDC) din Statele Unite ale Americii, hepatita C s-a soldat în 2015 cu circa 20.000 de decese în SUA.

Din 2014, 184 de ţări au introdus vaccinarea copiilor nou-născuţi împotriva hepatitei B, ca parte a programului naţional de vaccinare. Numărul copiilor cu vârsta sub cinci ani având infecţie cronică cu virusul hepatitei B a scăzut la 1,3% în 2015, faţă de 4,7% înainte de introducerea vaccinurilor, indică datele OMS. Vaccinul împotriva hepatitei B previne aproximativ 4,5 milioane de infecţii pe an la copii.

Există 5 tipuri de hepatită - A, B, C, D sau E (viruşii HVA, HVB, HVC etc.). Hepatita A, spre exemplu, poate fi contactată prin alimente sau apă contaminate, în acest caz igiena jucând un rol principal în reducerea riscului de îmbolnăvire. Hepatita B se transmite în urma contactului cu sânge sau fluide provenind de la o persoană bolnavă, precum şi de la mamă la copil în momentul naşterii. Hepatita C se transmite în principal prin contactul cu sânge infestat şi, în cazuri foarte rare, prin contact sexual sau la naştere. În cazul HVC, organismul nu este capabil să lupte singur împotriva infecţiei, aceasta devenind cronică, iar bolnavii pot ajunge adesea la ciroză şi cancer hepatic, forma de cancer care produce cel mai mare număr de decese cu excepţia celui pulmonar. Virusul hepatitei E se transmite de regulă prin consumul de apă sau alimente contaminate.

În prezent există un vaccin eficient precum şi tratament pentru hepatita B. Pentru hepatita C nu există un vaccin, însă în ultimii ani s-a înregistrat un progres considerabil în ceea ce priveşte tratamentul acestei boli. De asemenea, introducerea medicamentelor cunoscute sub denumirea de antivirale cu acţiune directă face posibilă vindecarea a peste 90% dintre pacienţi în termen de 2-3 luni. Dar, în multe ţări, actualele politici, reglementări şi preţuri la medicamente fac ca tratamentul să nu fie la îndemâna celor mai mulţi oameni afectaţi de hepatită.

Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România (APAH-RO), entitate neguvernamentală, înfiinţată în 2009 la iniţiativa unui grup de pacienţi din întreaga ţară, marchează an de an, prin diverse acţiuni, Ziua mondială de luptă împotriva hepatitei. La 22 iulie 2017, APAH-RO a organizat trei crosuri, la Bucureşti, Braşov şi Ploieşti, sub genericul ''Împreună pentru 2030''. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu, Daniela Dumitrescu; editor: Mariana Zbora-Ciurel)