COD GALBEN: 04-06-2025 ora 10 Intre 4 iunie, ora 12 – 4 iunie, ora 23 se va semnala instabilitate atmosferică temporar accentuată COD GALBEN: 04-06-2025 ora 10 Intre 4 iunie, ora 12 – 4 iunie, ora 21 se va semnala temperaturi deosebit de ridicate și disconfort termic COD GALBEN: 04-06-2025 ora 10 Intre 5 iunie, ora 12 – 5 iunie, ora 21 se va semnala temperaturi deosebit de ridicate și disconfort termic COD GALBEN: 04-06-2025 ora 11 Intre 11:50 si 12:50 se va semnala Local averse torențiale care vor acumula 15...25 l/mp, descărcări electrice, intensificări ale vântului/ vijelie, grindină. in Județul Mureş; COD GALBEN: 04-06-2025 ora 11 Intre 11:20 si 13:00 se va semnala Local, averse torențiale care vor acumula 15...25 l/mp, descărcări electrice, intensificări ale vântului/ vijelie, grindină. in Județul Cluj;
În fiecare an la 20 iulie este sărbătorită Ziua Mondială a Şahului, instituită în 1966 de Federaţia Internaţională a Jocului de Şah (FIDE), la propunerea UNESCO, potrivit https://www.fide.com.
Asupra originii jocului de şah există multe legende. Se poate considera însă că şahul a apărut în India cu mai bine de 2000 de ani în urmă. Legenda spune că un înţelept indian, Sessaibn Dahar, ar fi inventat jocul de şah, pentru a-l instrui şi distra pe împăratul perşilor, Seram. Jocul se numea atunci "ciaturanga". Prin figurile sale şi poziţionarea acestora, şahul căuta să reprezinte componenţa şi ordinea de luptă a armatei indiene din vremea aceea. Ulterior, şahul s-a răspândit din India în toată Asia centrală şi de răsărit, iar la sfârşitul secolului al V-lea a pătruns în Iran, unde s-a bucurat de o mare popularitate.
În secolul al VII-lea, şahul a fost cunoscut de arabi. Ei au numit acest joc - nou pentru ei - "satrandj" (de la cuvântul persan ''satrang''). La vremea aceea, regulile jocului de şah se deosebeau în mare măsură de cele actuale. Arabii au dezvoltat şi au desăvârşit în oarecare măsură vechiul joc de şah.
Totuşi, regulile actuale ale jocului de şah au fost create, în cea mai mare parte, în epoca Renaşterii (secolele al XV-lea şi al XVI-lea), deşi unitatea lor deplină a fost realizată abia în 1854, prin publicarea de către K.A. Ianis a unui excelent studiu privind analiza logică şi istorică a regulilor jocului de şah.
Şahul poate fi definit ca fiind o competiţie între alb şi negru, care se bat utilizând strategii şi făcând apel la iniţiativă. E un război pe 64 de pătrate cu 32 piese (16 negre şi 16 albe), unde cel mai puternic învinge. "Şahul este piatra de încercare a inteligenţei", definea, spre sfârşitul secolului al XVIII-lea, acest joc al minţii, Johann Wolfgang von Goethe, cel mai important reprezentant al clasicismului german.
La primul congres al FIDE (1914 la Paris), printre delegaţii care au aprobat constituirea acestui for internaţional s-a aflat şi tânărul român Ion Gudju, pe atunci proaspăt locotenent, doctorand în chimie la Sorbona şi maestru de şah entuziast. Cu ocazia aniversării semicentenarului FIDE, în anul 1954, Ion Gudju a fost declarat "decan fondator" al FIDE, România numărându-se astfel printre ţările fondatoare ale Federaţiei Internaţionale a Jocului de Şah. În ţara noastră, Federaţia Română de Şah (FRS) a luat fiinţă în 1915, primul preşedinte fiind scriitorul Mihail Sadoveanu.
Şahistul român care a obţinut cel mai mare punctaj FIDE, respectiv 2.707 în octombrie 2005, este Liviu-Dieter Nisipeanu, născut în 1976.
În România, Campionatul Naţional de Şah a debutat în anul 1926, la Sibiu. Primele trei ediţii au fost dominate de Alexandru Tyroler (1891-1973), pentru ca în 1930, titlul de campion naţional să îi revină lui Janos Balogh. Competiţia s-a ţinut cu regularitate, anual, de abia începând cu 1946. Campionatul Naţional de Şah destinat femeilor a debutat în 1936, la Bucureşti, cu victoria Rodicăi Manolescu.
Actualul campion naţional de şah al României este Andrei Istrăţescu, care, în aprilie 2017, a cucerit Campionatul individual de seniori, disputat la Călimăneşti, judeţul Vâlcea. Marele maestru de şah Andrei Istrăţescu reprezintă din nou România, după ce a jucat mulţi ani pentru culorile steagului francez. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Cristian Anghelache)
Asupra originii jocului de şah există multe legende. Se poate considera însă că şahul a apărut în India cu mai bine de 2000 de ani în urmă. Legenda spune că un înţelept indian, Sessaibn Dahar, ar fi inventat jocul de şah, pentru a-l instrui şi distra pe împăratul perşilor, Seram. Jocul se numea atunci "ciaturanga". Prin figurile sale şi poziţionarea acestora, şahul căuta să reprezinte componenţa şi ordinea de luptă a armatei indiene din vremea aceea. Ulterior, şahul s-a răspândit din India în toată Asia centrală şi de răsărit, iar la sfârşitul secolului al V-lea a pătruns în Iran, unde s-a bucurat de o mare popularitate.
În secolul al VII-lea, şahul a fost cunoscut de arabi. Ei au numit acest joc - nou pentru ei - "satrandj" (de la cuvântul persan ''satrang''). La vremea aceea, regulile jocului de şah se deosebeau în mare măsură de cele actuale. Arabii au dezvoltat şi au desăvârşit în oarecare măsură vechiul joc de şah.
Totuşi, regulile actuale ale jocului de şah au fost create, în cea mai mare parte, în epoca Renaşterii (secolele al XV-lea şi al XVI-lea), deşi unitatea lor deplină a fost realizată abia în 1854, prin publicarea de către K.A. Ianis a unui excelent studiu privind analiza logică şi istorică a regulilor jocului de şah.
Şahul poate fi definit ca fiind o competiţie între alb şi negru, care se bat utilizând strategii şi făcând apel la iniţiativă. E un război pe 64 de pătrate cu 32 piese (16 negre şi 16 albe), unde cel mai puternic învinge. "Şahul este piatra de încercare a inteligenţei", definea, spre sfârşitul secolului al XVIII-lea, acest joc al minţii, Johann Wolfgang von Goethe, cel mai important reprezentant al clasicismului german.
La primul congres al FIDE (1914 la Paris), printre delegaţii care au aprobat constituirea acestui for internaţional s-a aflat şi tânărul român Ion Gudju, pe atunci proaspăt locotenent, doctorand în chimie la Sorbona şi maestru de şah entuziast. Cu ocazia aniversării semicentenarului FIDE, în anul 1954, Ion Gudju a fost declarat "decan fondator" al FIDE, România numărându-se astfel printre ţările fondatoare ale Federaţiei Internaţionale a Jocului de Şah. În ţara noastră, Federaţia Română de Şah (FRS) a luat fiinţă în 1915, primul preşedinte fiind scriitorul Mihail Sadoveanu.
Şahistul român care a obţinut cel mai mare punctaj FIDE, respectiv 2.707 în octombrie 2005, este Liviu-Dieter Nisipeanu, născut în 1976.
În România, Campionatul Naţional de Şah a debutat în anul 1926, la Sibiu. Primele trei ediţii au fost dominate de Alexandru Tyroler (1891-1973), pentru ca în 1930, titlul de campion naţional să îi revină lui Janos Balogh. Competiţia s-a ţinut cu regularitate, anual, de abia începând cu 1946. Campionatul Naţional de Şah destinat femeilor a debutat în 1936, la Bucureşti, cu victoria Rodicăi Manolescu.
Actualul campion naţional de şah al României este Andrei Istrăţescu, care, în aprilie 2017, a cucerit Campionatul individual de seniori, disputat la Călimăneşti, judeţul Vâlcea. Marele maestru de şah Andrei Istrăţescu reprezintă din nou România, după ce a jucat mulţi ani pentru culorile steagului francez. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Cristian Anghelache)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.