1917, ANUL PREMERGĂTOR MARII UNIRI: Generalul Eremia Grigorescu (1863-1919), erou al luptelor de la Mărășești

 •  Documentare
1137 afişări

Unul dintre cei mai mari comandanți ai armatei române, Eremia Grigorescu, ce a avut un important rol în războiul pentru întregire națională, s-a născut la 28 noiembrie 1863, la Târgu Bujor, județul Galați.

49e56f54-a12e-4fbd-93ea-4aaf92f4e294

Statuia generalului Eremia Grigorescu (județul Vrancea)

Al patrulea copil al unui învățător, a urmat cursul primar și gimnazial la Iași. A fost nevoit să muncească pentru a se întreține, dar a absolvit cu rezultate excepționale, în 1881. Aceleași lipsuri materiale l-au făcut să abandoneze Facultatea de Medicină a Universității Iași, notează ''Dicționar biografic de istorie a României'' (Ed. Meronia, 2008).

A absolvit Școala militară de ofițeri din București, secția artilerie în 1884 și Școala de Aplicație de Artilerie și Geniu din București în 1886, potrivit volumului ''Mica enciclopedie a Marelui Război 1914-1918'' (Corint Educațional, 2014). A fost trimis la perfecționare în Franța, unde a urmat Școala Specială de Administrație pentru Artilerie a ministerului de război al Franței, precum și cursuri la facultatea de matematică de la Sorbona.

La revenirea în țară a publicat studiul ''Calculul probabilităților cu aplicare la gurile de foc'' devenind consultant în diverse probleme, precum achiziționarea și modernizarea materialului de luptă al armatei române sau fortificarea Bucureștilor.

A condus și s-a implicat în organizarea Pulberăriei armatei de la Dudești (1899-1904). Hotărârea sa privind achiziționarea unui fulmicoton de calitate (exploziv puternic obținut prin acțiunea acidului azotic asupra celulozei — n.r.) i-a adus demiterea, apoi a fost avansat la gradul de locotenent-colonel și numit în Ministerul de Război, Direcția Artilerie (1905). S-a remarcat atât ca organizator și pedagog la conducerea Școlii de artilerie, geniu și marină (1907), cât și ca atent observator la manevrele generale de brigadă.

Sublocotenent la terminarea școlii militare în 1884, Eremia Grigorescu a urcat în ierarhie, ajungând în preajma intrării României în Primul Război Mondial la gradul de general de brigadă. În 1916, se afla la comanda Diviziei 15 infanterie, care își avea sediul în Dobrogea. A participat la confruntările cu armata germano-turco-bulgară în sectorul Arabagi în august 1916.

A fost transferat pe linia Carpaților, unde presiunea armatei germano-austro-ungare devenise uriașă. Aici, Eremia Grigorescu a luat parte la prima bătălie de la Oituz în fruntea unității sale, care, sub deviza ''Pe aici nu se trece'', a fost supranumită ''Divizia de fier''. ''Pe aici nu se trece'' a devenit deviza trupelor de sub comanda sa.

În contextul înfrângerii armatei române în bătălia de la București și a părăsirii capitalei și a două treimi din teritoriul țării, generalul de divizie Eremia Grigorescu a primit comanda Grupului Oituz-Vrancea (1916-1917), a corpurilor 4 armată (1917) și 6 armată (iunie 1917) și, ulterior, a Armatei I (1917). În fruntea acestor unități militare a rezistat atacurilor furibunde ale armatei germane conduse de generalul Friderich von Gerock (1916-1917).

Ofensiva armatei germane la Mărășești a început în dimineața zilei de 24 iulie/6 august, printr-un violent bombardament de artilerie. Puterile Centrale puneau mare preț pe o victorie obținută de forța de șoc comandată de generalul-feldmareșal August von Mackensen, supranumit ''spărgătorul de fronturi'', potrivit volumului ''Istoria României în date'' (Ed. Enciclopedică, 2003). Scopul strategic era străpungerea frontului și, prin exploatarea maximă a acesteia, ocuparea Moldovei, scoaterea României din război și, ca o consecință mai îndepărtată, scoaterea din război și a Rusiei.

După 14 zile de lupte grele, între 24 iulie/6 august și 6/19 august 1917, Armata I română, inițial în cooperare cu câteva divizii ale Armatei a IV-a ruse, au respins puternica ofensivă a armatei germane. Bătălia, prin durata, proporțiile și intensitatea ei, a fost cea mai mare de pe frontul românesc din tot cursul războiului. Armata I română condusă de generalul Constantin Cristescu (până la 30 iulie/12 august), iar apoi de generalul Eremia Grigorescu, a repurtat una dintre cele mai strălucite izbânzi a războiului de întregire națională.

"Reamintesc tuturor ostașilor acestui corp de armată, de la general și până la ostaș, că izbânda nu se obține sigur decât atacând cu hotărârea de a face orice sacrificiu, căci nu numai dușmanul, dar chiar moartea se dă în lături din fața aceluia care atacă cu hotărâre. Țara și întreg neamul românesc se găsesc la o cotitură periculoasă în drumul vieții lor și scăparea nu o poate aștepta decât de la spiritul de sacrificiu și abnegație a acelora chemați să apere țara și onoarea drapelului" afirma generalul Eremia Grigorescu, în Ordinul de operații din 27-28 iulie 1917, zona Cosmești, fapt consemnat de www.primariatgbujor.ro.

Obiecte de patrimoniu care au aparținut generalului Eremia Grigorescu, prezentate în cadrul expoziției ''Personalități ale Marelui Război'', organizată la Palatul Victoria (26 oct. 2016)

''Voi ține frontul printr-o defensivă dârză și încăpățânată. Îmi iau răspunderea !'' transmitea la 29 iulie 1917, Eremia Grigorescu, Șefului Marelui Cartier General, notează ''Dicționar biografic de istorie a României'' (Ed. Meronia, 2008). În aceeași seară, în plină ofensivă inamică, a fost numit comandant al Armatei 1 în locul generalului Constantin Cristescu.

"Din acest moment sunt numit comandant al Armatei 1. Iau comanda în condițiuni excepțional de grele si de mare răspundere pentru țară. Vă rog să-mi dați ascultare deplină și fac apel călduros la patriotismul dumneavoastră și la eroismul dumneavoastră pentru a stăvili ofensiva dușmană și vom stăvili-o. De rezistența și voința noastră a tuturor, de la soldat și până la mine, depinde soarta Moldovei și existența neamului românesc. Armata noastră joacă un rol hotărâtor în această bătălie." (General Eremia Grigorescu, comandant al Armatei 1, 30 iulie 1917)

Cele mai dramatice ale marii bătălii de la Mărășești au fost luptele de pe platoul Muncelului (2/15-5/18 august) și lupta de la Răzoare (6/19 august), unde a căzut eroic întreaga companie de mitraliere a Batalionului 1, Regimentul 51 infanterie, comandată de căpitanul Grigore Ignat.

Victoria de la Mărășești, unde, alături de ostașii români și-au dat viața și ostași ruși și francezi, a marcat eșecul planului operativ și strategic german; ofensiva Armatei a IX-a germane a fost oprită la porțile Moldovei. Pierderile trupelor române în morți, răniți sau dispăruți au fost de 610 ofițeri și 26.800 soldați și gradați. Pierderi însemnate au înregistrat și trupele ruse, iar cele ale adversarului au fost de 47.000 oameni, morți și răniți.

La sfârșitul bătăliei, notează ''Istoria românilor'' (vol. VII, Editura Enciclopedică, 2003), generalul Eremia Grigorescu, adresându-se ostașilor de sub comanda sa, sublinia: ''Timp de aproape două luni, prin rezistența îndârjită ce ați opus cu piepturile voastre la Mărășești și Muncelu năvălirii dușmanului cotropitor, ați făcut să se întunece visurile de cucerire ușoară a părții ce ne-a mai rămas din scumpa noastră țară... La Siret, în focul urii răzbunătoare, nesocotind risipa sângelui, ați smuls biruința cea mare. Ați făcut să reînvie în mintea tuturor amintirea glorioasă a faptelor străbunilor noștri. Ați atras admirația lumii întregi... Din sângele vostru se va ridica, curat și măreț, o țară românească a tuturor românilor''.

''Mărășeștii'', după cum afirma în ordinul de zi generalul Eremia Grigorescu, ''au fost mormântul iluziilor germane''. Aici generalul Mackensen a cunoscut ''ce este înfrângerea'' consemnează același volum amintit mai sus.

În același sens, despre succesul de la Mărășești, comandantul Corpului I rezervă german, generalul Von Morgen, scria: ''Luptele din august (...) au dovedit că românii deveniseră un adversar redutabil. Ei se băteau bine, erau conduși cu multă dibăcie și, în special, artileria și infanteria cooperau mai ordonat''.

Împăratul Yoshihito al Japoniei i-a trimis generalului român, în dar, o sabie pe care era gravată inscripția: ''Voi sunteți aceia care scrieți istoria țării'', notează volumul ''Mica enciclopedie a Marelui Război 1914-1918'' (2014), pentru a marca victoria de la Mărășești, fiindu-i recunoscute meritele obținute pe câmpul de luptă.

Generalul Eremia Grigorescu a fost decorat, spre sfârșitul războiului (octombrie-noiembrie 1918), cu Ordinul Mihai Viteazul, clasa a II-a, iar generalul Misiunii militare franceze, Henri Mathias Berthelot l-a decorat cu ''Legiunea de Onoare''.

A făcut parte din guvernul condus de generalul Constantin Coandă, pentru o perioadă scurtă de timp, în calitate de ministru de război (24 octombrie-28 noiembrie 1918).

''Păstrătorul moșiei noastre și apărătorul plin de încredere al onoarei românești'', după cum îl numise marele Nicolae Iorga, respectat de autorități, presă și oameni de cultură, Eremia Grigorescu a murit la scurt timp după încheierea războiului, la numai 55 de ani, scrie ''Dicționar biografic de istorie a României'' (Ed. Meronia, 2008).

Conform dorinței sale testamentare, a fost înmormântat la Mărășești, mai întâi în cimitirul satului, apoi în incinta marelui mausoleu ridicat între 1923-1938, pe locul unde s-au desfășurat cruntele bătălii pentru apărarea țării.

AGERPRES/(Documentare — Irina Andreea Cristea; editor: Marina Bădulescu)

Pentru realizarea acestui material au fost utilizate următoarele surse:
''Dicționar biografic de istorie a României'' (Ed. Meronia, 2008)
''Mica enciclopedie a Marelui Război 1914-1918'' (Corint Educațional, 2014)
''Istoria românilor'' (vol. VII, Editura Enciclopedică, 2003)
''Istoria României în date'' (Ed. Enciclopedică, 2003)

Etichete:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Comentează


Articole recomandate


Știrile momentului

Știri recente din Documentare

Cele mai citite din Documentare

Tu actualizezi lumea.

Ai filmat sau fotografiat un eveniment ieșit din comun? Noi îţi publicăm știrea.

Află mai multe
Noul Agerpres