A murit scriitorul Augustin Buzura (fișă biografică)

 •  Documentare
2917 afişări

Scriitorul Augustin Buzura a murit la 10 iulie 2017, la vârsta de 78 de ani.

7f34347f-ef6f-4765-9a9d-73f05bcad138

* A murit scriitorul Augustin Buzura

***

Augustin Buzura s-a născut la 22 septembrie 1938, în comuna Berința, județul Maramureș.

A absolvit liceul ''Gh. Șincai'' din Baia Mare în anul 1955, apoi Facultatea de Medicină Generală din Cluj-Napoca (1964), cu specializare în psihiatrie, conform volumului ''Dicționarul general al literaturii române'' (Editura Univers Enciclopedic, București, 2004).

A fost redactor, secretar general de redacție, redactor-șef al revistei "Tribuna" din Cluj, la care a debutat în 1960.

A abandonat medicina în favoarea literaturii, debutând editorial cu volumul de povestiri ''Capul Bunei Speranțe'' (1963). După încă o culegere de povestiri și nuvele (''De ce zboară vulturul?'', 1966) se dedică în exclusivitate romanului, dobândind o rapidă și largă cunoaștere din partea criticii și a publicului. ''Absenții'' (1970, Premiul pentru proză al Uniunii Scriitorilor), ''Fețele tăcerii'' (1974, Premiul Uniunii Scriitorilor), ''Orgolii'' (1977, Premiul pentru Literatură ''Ion Creangă'' al Academiei Române), ''Vocile nopții'' (1980, Premiul Uniunii Scriitorilor), ''Refugii'' (1984, Premiul Uniunii Scriitorilor), ''Drumul cenușii'' (1988), ultimele două făcând parte dintr-un ciclu intitulat ''Zidul morții'', configurează o problematică, un univers literar și o suită de modalități compoziționale caracteristice. Romane ale unor cazuri de conștiință, aceste cărți urmăresc în egală măsură și implicațiile sociale, istorice și politice ale devenirii colective.

În anul 1999 i-a apărut ''Recviem pentru nebuni și bestii'', iar în 2004, două cărți: o reeditare — a cincea de la apariția sa în 1974 — ''Fețele Tăcerii'' și ''Teroarea iluziei'', care transcrie după ani de zile de la înregistrarea ei, un dialog avut de scriitor la Munchen, în 1989, cu Crisula Ștefănescu, pe atunci angajată în secția de cercetare a postului de Radio Europa Liberă.

În 2009, i-a apărut volumul ''Raport asupra singurătății''.

Două romane ale sale au fost traduse în franceză: ''Chemin de cendres'', în 1993, tradus de Jean-Louis Courriol și ''Requiem pour salauds et fous'', în 2001, tradus de Marily Le Nir, ambele în ''Editions Noirs sur Blanc''.

Din 2005, Augustin Buzura a condus revista ''Cultura'', o revistă de atitudine culturală și civică, semnând numeroase articole. Multe din acestea au fost adunate în volumul ''Nici vii, nici morți'', pe care autorul l-a lansat în cadrul Târgului Internațional Gaudeamus 2012.

În noiembrie 2013 și-a lansat, la Târgul Gaudeamus, romanul ''Absenții", reeditat după 43 de ani.

A tradus, la rândul său, din literatura germană, maghiară, franceză, spaniolă, poloneză, rusă, chineză, slovenă. A publicat articole, eseuri (''Bloc notes'', 1981), interviuri, note în reviste de literatură și cultură din țară și străinătate. Colaborează la multe publicații culturale. A scris, de asemenea scenarii de film: "Orgolii", "Fata din pădure" pentru filmul ''Pădureanca'', "Undeva în Est".

A fost președinte al Fundației Culturale Române (din 1990) și al Institutului Cultural Român (2003-2004), președinte al filialei române a Asociației de Știință și Cultură Europeană, cu sediul la Roma (din 1992).

Membru fondator al Fundației de Cultură Europeană din Amsterdam (din 1987), membru în Comitetul director al revistei "Lettres internationales".

Membru al Academiei Româno-Americane (din 2000), al Academiei Latinității (din 2001), al Academiei Braziliene de Litere (din 2001). Membru al Comitetului național pentru ocrotirea copilului, membru al Asociației Libere a Medicilor Psihiatri — București (din 1989).

A fost decorat cu Ordinul Național ''Pentru Merit'' în grad de Mare Cruce (2000) și cu Ordinul brazilian ''Rio Branco'' în grad de Comandor. În aprilie 2013 a primit Premiul Opera Omnia al Revistei Convorbiri Literare, iar în mai 2013, a lansat, la Bookfest, romanul ''Recviem pentru nebuni și bestii'', o reeditare a unei cărți scrisă în urmă cu 14 ani.

A fost membru corespondent, din 3 iulie 1990, al Academiei Române, devenind membru titular la 12 martie 1992.

AGERPRES/(Documentare — Ruxandra Bratu, Andreea Onogea, editor: Liviu Tatu)

Etichete:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Comentează


Articole recomandate


Știrile momentului

Știri recente din Documentare

Cele mai citite din Documentare

Tu actualizezi lumea.

Ai filmat sau fotografiat un eveniment ieșit din comun? Noi îţi publicăm știrea.

Află mai multe