În ziua de 21 iunie 2017, sunt programate dezbaterile şi votul asupra moţiunii de cenzură ''România nu poate fi confiscată! Apărăm democraţia şi votul românilor!''. Textul moţiunii a fost prezentat în faţa Camerelor reunite ale Parlamentului la 18 iunie. Documentul a fost iniţiat şi semnat de 223 deputaţi şi senatori ai PSD şi ALDE.

La adresa guvernelor post-decembriste, au fost depuse, până în prezent, 34 de moţiuni de cenzură. Singura legislatură în care nu s-a depus nicio moţiune de cenzură a fost cea din perioada 1990-1992.

Doar două dintre ele au fost adoptate de Parlament. La 13 octombrie 2009, moţiunea de cenzură "11 împotriva României", iniţiată de PNL şi UDMR şi susţinută de PSD, a fost adoptată de Parlament cu 254 de voturi pentru şi 176 împotrivă, astfel încât Guvernul Boc I a fost demis.

A doua a fost depusă de Uniunea Social Liberală (PSD şi PNL) la 18 aprilie 2012 şi intitulată ''Opriţi Guvernul şantajabil. Aşa nu, niciodată''. A fost îndreptată împotriva Guvernului Mihai-Răzvan Ungureanu, fiind adoptată la 27 aprilie 2012. În favoarea moţiunii au fost exprimate 235 voturi, iar 9 parlamentari au votat împotrivă. Pentru adoptare, moţiunea de cenzură avea nevoie de 231 de voturi, adică jumătate plus unu din numărul total al parlamentarilor (460). Guvernul Ungureanu fusese învestit de Parlament în urmă cu 78 de zile, la 9 februarie, cu 237 de voturi pentru şi două împotrivă.

Legislatura 1992-1996
Au fost depuse cinci moţiuni.

Prima, depusă la 14 martie 1993 de 122 de parlamentari, s-a referit la Strategia de reformă economico-socială a programului de guvernare. A doua, depusă la 31 august 1993 de 150 de parlamentari, s-a referit la raportul preliminar al comisiei pentru cercetarea unor cazuri de corupţie. A treia moţiune de cenzură s-a referit la falimentul politicii economice a Guvernului şi pierderea totală a credibilităţii. A fost depusă la 7 decembrie 1993 de 187 de parlamentari.

A urmat o moţiune de cenzură înregistrată la 22 iunie 1994 şi semnată de 141 de deputaţi şi senatori. S-a referit la nerespectarea Constituţiei, depunerea proiectului bugetului de stat pe anul 1994 cu întârziere de 7 luni. În sfârşit, cea de-a cincea o fost depusă la 13 decembrie 1994 de 164 de parlamentari care au reclamat stoparea privatizării, scăderea nivelului de trai, manifestaţia de protest de la Reşiţa.

Legislatura 1996-2000
S-au înregistrat patru moţiuni de cenzură.

Prima, depusă la 29 mai 1997, a fost semnată de 140 de deputaţi şi senatori care au acuzat incapacitatea Guvernului Ciorbea de a guverna ţara. A doua, din 5 iunie 1997, semnată de 143 de parlamentari, a vizat angajarea răspunderii Guvernului asupra Programului de măsuri privind reforma globală. Următoarea, din 17 decembrie 1998, semnată de 143 de parlamentari, s-a referit, din nou, la incapacitatea guvernului de a guverna ţara. În sfârşit, moţiunea de cenzură din 15 mai 1999, semnată de 158 de senatori şi deputaţi, a criticat angajarea răspunderii Guvernului asupra Proiectului de lege privind accelerarea reformei.

Legislatura 2000-2004
În acest interval au fost depuse doar două moţiuni de cenzură.

Prima, la 18 decembrie 2001, semnată de 189 de senatori şi deputaţi, s-a referit la Angajarea răspunderii Guvernului asupra Declaraţiei de politică generală privind bilanţul primului an de guvernare. Cea de-a doua, din 27 martie 2003, afirma că ''Mafia sufocă România - Corupţia Guvernului PSD sărăceşte România''.

Legislatura 2004-2008
S-au înregistrat şase moţiuni de cenzură.

Prima a fost depusă la 16 iunie 2005 de 133 de parlamentari şi a vizat ceea ce, în opinia semnatarilor, era dictatura şi incompetenţa Guvernului Tăriceanu împotriva integrării europene a României. A urmat ''Anti-reforma sănătăţii'', moţiune semnată de 160 de parlamentari şi depusă la 15 februarie 2006. Cea de-a treia a fost ''Guvernul Tăriceanu - Fapte şi Minciuni'', semnată de 123 de parlamentari şi depusă la 21 iunie 2006. În opinia celor 119 parlamentari care au semnat cea de a patra moţiune de cenzură, din 4 iunie 2007, ''Guvernul Tăriceanu trebuie să plece''.

La 24 septembrie 2007, 140 de deputaţi şi senatori au depus moţiunea ''1000 de zile de haos. Sfârşitul guvernării de dreapta''. Ultima moţiune a legislaturii a fost ''Educaţia rămâne, guvernul pleacă'', semnată de 130 de parlamentari şi depusă la 29 octombrie 2008.

Legislatura 2008-2012
A fost legislatura cu cele mai multe moţiuni de cenzură depuse, în număr de 11.

Prima a fost ''Marea păcăleală PDL-PSD'', semnată de 124 de parlamentari şi depusă la 4 mai 2009. Cea de-a doua, ''Guvernul PDL-PSD a hotărât: Decât muncă fără rost, mai bine puţin şi prost", a fost depusă la 17 septembrie 2009.

A urmat ''11 împotriva României'', la 6 octombrie 2009, prima astfel de moţiune adoptată de Parlamentul României. La 8 iunie 2010, a fost depusă moţiunea de cenzură ''Opriţi genocidul social!''.

A cincea moţiune de cenzură a legislaturii s-a intitulat ''Moţiunea României majoritare, moţiune populară'', depusă la 18 octombrie 2010. O moţiune de cenzură care nici nu a mai fost dezbătută fusese depusă la 29 octombrie 2010, intitulată ''Legea Educaţiei Naţionale, o lege anti-educaţie şi anti-românească'' şi semnată de 137 de parlamentari. La 15 decembrie 2010, a fost depusă moţiunea de cenzură ''Legea privind salarizarea în anul 2011 - ultima 'ţeapă' trasă românilor de guvernarea Băsescu-Udrea-Boc''.

În data de 16 decembrie 2010, a fost depusă o moţiune ce nu a mai fost votată, numită ''Legea salarizării guvernului iresponsabil''. A urmat moţiunea cu titlul ''Codul Boc - salarii mici, şomaj mare, firme falimentate", din data de 8 martie 2011. Tot în 2011, dar la 15 decembrie, a fost depusă moţiunea de cenzură ''După 22 ani, Democraţia este în pericol.''

În sfârşit, la 18 aprilie 2012, a fost depusă a doua moţiunea de cenzură ce avea să fie adoptată de Parlament, intitulată ''Opriţi Guvernul şantajabil. Aşa nu, niciodată!'.

Legislatura 2012-2016
În legislatura începută în 2012, au fost depuse patru astfel de moţiuni. Prima datează din 13 mai 2014 şi s-a numit ''Opriţi Guvernul Ponta 3 - Guvernul corupţiei, demagogiei şi minciunii!''. A doua a fost depusă la 12 septembrie 2014, fiind intitulată ''Victor Ponta pune în pericol statul de drept! Opriţi fraudarea alegerilor de către PSD!''.

La 5 iunie 2015, a fost înregistrată moţiunea de cenzură cu titlul ''Victor Ponta demis pentru exces de putere prin blocarea alegerilor. Dreptul la vot nu e o lozincă!''. Cea de-a patra datează din 21 septembrie 2015, purtând titlul ''Alege între România şi Ponta, un premier compromis. Demite-l pe Victor Ponta''.

Legislatura 2016-2020
Prima moţiune de cenzură împotriva Guvernului Sorin Grindeanu a fost depusă la 1 februarie 2017, de către parlamentari PNL şi USR, în contextul adoptării de către Guvern a OUG referitoare la modificările Codurilor penale. Intitulată "Guvernul Grindeanu - Guvernul sfidării naţionale. Nu legalizaţi furtul în România", moţiunea a fost respinsă la 8 februarie, cu 161 de voturi "pentru" şi 8 "împotrivă". Pentru a fi adoptată, moţiunea ar fi trebuit să întrunească cel puţin 233 de voturi. AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru; editor: Irina Andreea Cristea)