Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Republica Islanda sărbătoreşte, la 17 iunie, Ziua naţională, dată la care ţara a fost proclamată republică, potrivit site-ului mae.ro.

Insula a fost descoperită de exploratori irlandezi în jurul secolului al IX-lea. Cei dintâi colonişti au fost celţii, cărora le-au urmat vikingii, în anul 874. La scurtă vreme, în anul 930, a fost înfiinţat cel mai vechi sistem parlamentar al Europei (Althingi), marcând sfârşitul perioadei de colonizare. În anul 982, Eric cel Roşu, exilat de Althingi din Islanda pentru omor, a pornit pe mare şi a descoperit Groenlanda, unde a înfiinţat o colonie. Fiul său, Leif Eriksson a fost unul dintre conducătorii expediţiilor vikinge care a ajuns, în jurul anului 1000, până pe coasta continentului nord-american.

În anul 1000, misionari itineranţi, susţinuţi de regele creştin al Norvegiei, au impus creştinismul drept nouă religie. Perioada iniţială de independenţă a Islandei (până în secolul al XIII-lea, când a trecut sub stăpânire norvegiană), a fost cea mai rodnică din punct de vedere cultural şi spiritual.

În anul 1262, slăbită de lupte interne, Islanda a trecut sub stăpânire norvegiană, păstrându-şi, totuşi, o largă autonomie. Un secol şi un sfert mai târziu, în 1397, prin Uniunea Kalmar, Islanda a trecut sub autoritatea Coroanei Daneze. Între secolele XV-XVIII, molimele, exploatarea comercială şi catastrofele naturale au redus populaţia Islandei la mai puţin de 40.000 de locuitori. Abia secolul al XIX-lea, deşi dramatic în evoluţia lui, a adus revigorarea naţiunii islandeze. Întrerupte de regele danez la 1800, întrunirile Althingi-ului au fost reluate în 1843, odată cu renaşterea naţionalismului islandez. În 1874, Islanda a adoptat o constituţie proprie.

La 1 decembrie 1918, Danemarca a recunoscut Islanda ca stat suveran. Islanda şi-a declarat deplina independenţă la 17 iunie 1944, la Tingvellir, precizează site-ul mae.ro.

Situată între Oceanul Atlantic şi Oceanul Arctic, insula Islanda se învecinează cu Marea Groenlandei la Nord, Marea Norvegiei la Est, strâmtoarea Danemarcei la Nord-Vest şi Oceanul Atlantic la Sud-Vest. Aproximativ 10.000 kmp din suprafaţa totală a insulei sunt acoperiţi de gheţari, iar cel mai înalt punct al Islandei este reprezentat de vârful Hvannadalshnjúkur (2.119 m). Aproape 80% din suprafaţa terestră este formată din lacuri glaciare şi deşerturi de lavă, provenită de la vulcani activi, gheizere şi izvoare termale.

Cei mai activi vulcani de pe insulă sunt: Eyjafjallajokull, care a erupt masiv în 2011, urmat de Grimsvotn, Hekla, ce a erupt de 20 de ori din anul 874 încoace, şi Askja. În trecut, exploziile lor de lavă şi cenuşă au avut impact pe termen lung.

Litoralul prezintă numeroase fiorduri şi, în toată ţara, există suprafeţe întinse acoperite de zăpadă şi gheţari. Aici se află cel mai mare gheţar din lume, Vatnajokull. Blocul de gheaţă ocupă 8% din teritoriul Islandei şi are 2.000 de metri înălţime. Aproximativ 200 de gheizere împânzesc pământul care fumegă permanent. Apa lor fierbinte, care deseori atinge 90 de grade Celsius, reprezintă una dintre puţinele bogăţii naturale ale ţării. Captată şi trimisă prin conducte special amenajate, ea se răceşte cu doar trei grade Celsius la 100 de kilometri.

Islanda are o climă temperat rece, moderată de curenţii calzi din Atlanticul de Nord. Verile sunt reci, cu perioade scurte de vreme frumoasă, iar sezonul umed durează din octombrie până în ianuarie, conform site-ului iceland.is.

Capitala este Reykjavik, iar principalele oraşe sunt Hafnafjordur, Kopavogur. Capitala cea mai nordică din lume, înconjurată de fiorduri plutitoare, este un amestec de tradiţional şi elemente scandinave. Temperaturile medii în Reykjavik sunt cuprinse între minus 2 şi plus 2 grade Celsius în luna ianuarie şi între 9 şi 14 de grade Celsius, în luna iulie.

Construcţia sub formă de dom, Perlan, plasată pe dealul Öskjuhlíd, acoperă bazinele cu apă fierbinte, refăcute în 1991. Apa islandeză este una dintre cele mai curate din lume, 80% din energia ţării fiind generată de căldura naturală a izvoarelor fierbinţi, a gheizerelor şi vulcanilor.

Gheizerul Strokkur, localizat în partea sudică, lângă râul Hvítá, erupe la fiecare 4-8 minute, fiind unul dintre cele mai faimoase gheizere din Islanda. Înălţimea maximă la care ajunge apa este de 40 de metri.

În Islanda se află două cascade faimoase - Skogafoss, localizată în partea sudică a ţării, are o lăţime de 25 de metri, iar apa cade de la o înălţime de 60 de metri, şi Gullfoss, o cascadă în două trepte, situată în partea sud-vestică a Islandei.

Islanda are o climă oceanică temperată, cu temperaturi ce nu ating valori extreme nici vara, dar nici iarna, cu toate că ţara se află destul de aproape de Cercul Polar de Nord. Curentul Golfului ce curge de-a lungul coastelor vestice şi sudice acţionează ca un moderator al climei ţării, păstrând condiţii plăcute în mare parte a anului.

Capitala este la Reykjavik, iar alte oraşe importante sunt Hafnafjordur, Kopavogur. Zonele locuite se află pe coastă, în principal în Sud-Vest, pe când platourile înalte centrale sunt total nelocuite.

Cultura islandeză îşi are rădăcinile în tradiţiile germanice nordice. Literatura islandeză este bine cunoscută, în special operele literare denumite saga şi edda, scrise în Evul Mediu. Cele mai celebre opere literare clasice islandeze sunt cele din Saga Islandezilor, opere epice în proză a căror acţiune este plasată în epoca colonizării Islandei.

Capitala, Reykjavik, a fost desemnată de UNESCO drept capitala literaturii, alături de alte patru oraşe precum Edinburgh, Melbourne, Iowa şi Dublin, potrivit iceland.is. Printre simbolurile oraşului se află Althingi, primul Parlament al Islandei înfiinţat la Thingvellir, în anul 930, mutat la Reykjavik, în 1881, într-o clădire de bazalt, Galeria Naţională de Artă a Islandei, Muzeul de Fotografie Reykjavik, singurul muzeu independent de fotografie, Radhus, primăria impunătoare care merită vizitată pentru harta uriaşă, în relief, a Islandei, Biserica Hallgrímur, Muzeul Sigurjon Olafsson ş.a.

Clădirea care domină oraşul cu înălţimea ei de 73 de metri este Hallgrimskirkja (Biserica Hallgrímur), o biserică luterană faimoasă pentru arhitectura sa, fiind a şasea clădire ca înălţime din Islanda, potrivit www.icelandtravel.is. Lucrările au început în 1946 şi au durat 40 de ani. Turnul a fost renovat în 2009. Numită după poetul islandez Hallgrimur Petursson (secolul al XVII-lea), biserica are o acustică deosebită şi împreună cu orga construită de Johannes Klais (are o înălţime de 15 metri şi cântăreşte 25 de tone), reprezintă locul ideal pentru un concert de muzică clasică.

Laguna Albastră, situată în zona aeroportului Keflavik, are o apă termală caldă (37-39 grade Celsius) şi este bogată în minerale şi vindecă unele boli de piele. Gheizerul Strokkur, localizat în partea sudică, lângă râul Hvitá, erupe la fiecare 4-8 minute, fiind unul dintre cele mai faimoase gheizere din Islanda. Înălţimea maximă la care ajunge apa este de 40 de metri.

Cel mai vizitat gheţar este Vatnajökull, cu o vechime de o mie de ani şi mare cât toţi gheţarii din Europa la un loc. Are 8 mii de km pătraţi şi mai mult de 3.300 de kilometri cubi de gheaţă şi pe alocuri 1000 de metri grosime, iar în interior s-au creat peşteri şi galerii. În jurul gheţarului s-a creat în 2008 cel mai mare parc din Europa, Parcul Naţional Skaftafell, cu munţi împăduriţi de mesteceni, scoruşi de munte şi sălcii, canioane şi văi. În extremitatea sudică a gheţarului este Laguna Glaciară Jökulsárlón, formată la începutul anilor 1920, pe apele căreia se poate face o plimbare printre iceberg-urile albastre desprinse din grandiosul Vatnajökull. În acest decor au fost filmate secvenţe din filme celebre: ''Die Another Day'', ''Tomb Raider'', ''A View to a Kill''. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Cristian Anghelache)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.