COD GALBEN: 16-02-2025 ora 10 Intre 16 februarie, ora 10 – 18 februarie, ora 10 se va semnala ninsori temporar viscolite și strat de zăpadă COD GALBEN: 16-02-2025 ora 10 Intre 16 - 19 februarie se va semnala vreme rece, nopți și dimineți geroase

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Regatul Danemarcei (în daneză Kongeriget Danmark), pe scurt - Danemarca (Danmark), sărbătoreşte, la 5 iunie, Ziua constituţiei (1849). Aniversarea Reginei Margrethe a II-a, 16 aprilie (1940), este considerată, de asemenea, sărbătoare naţională, potrivit site-ului www.mae.ro.

Aflată în nordul Europei, între Marea Nordului şi Marea Baltică, ţara este formată din Peninsula Iutlanda şi din peste 400 de insule, cunoscute sub numele de Arhipelagul Danez, dintre care cele mai importante sunt Zealand, Falster, Fyn, Lolland, Bornholm şi Mon. Din secolul al XIV-lea, Regatului Danemarcei îi aparţin atât Insulele Feroe, cât şi cea mai mare insulă din lume - Groenlanda, teritorii cu largă autonomie administrativă, notează site-ul Ambasadei României în Regatul Danemarcei.

Cu excepţia graniţei sudice cu Germania, Danemarca este înconjurată de ape. Aflată la sud de Norvegia şi la sud-vest de Suedia, Danemarca este separată de acestea prin strâmtorile Skagerrak, Kattegat şi Oresund, ce leagă Marea Nordului de Marea Baltică. Podul Oresund, o construcţie impresionantă, uneşte Suedia de Danemarca, peste strâmtoarea Oresund. Este o legătură de cale ferată şi autostradă între capitala daneză, Copenhaga, şi oraşul suedez Malmo, o legătură complexă, alcătuită dintr-un pod şi un tunel, care împreună au 16 km. Inaugurarea oficială a acestei construcţii gigantice a avut loc la 1 iulie 2000, în prezenţa reginei Margrethe a II-a a Danemarcei şi a regelui Carl al XVI-lea Gustaf al Suediei.

Pe lângă capitala Copenhaga, alte oraşe importante sunt: Aalborg, Aarhus şi Odense.

Danemarca este o ţara cu relief jos, cel mai înalt punct, Yding Skovhoej, ajungând la numai 173 m peste nivelul mării. După cum se arată în "Enciclopedia statelor lumii" (2016), relieful este reprezentat de o câmpie vălurită, puternic marcată de urmele glaciaţiei cuaternare; linia ţărmului este dantelată, cu golfuri, lagune şi fiorduri. Râurile sunt scurte (cel mai lung, Gudena, are 160 km), iar lacurile, numeroase (peste 1000).

Clima este temperată, cu veri răcoroase şi ierni blânde. Danemarca are patru anotimpuri, ceea ce înseamnă zile calde de vară, toamne pline de culoare, primăveri cu verdeaţă şi ierni reci, cu zăpadă, potrivit Denmark.dk. Dată fiind poziţia geografică a ţării (Europa de Nord), vara soarele rămâne mai multă vreme pe cer, iar iarna, mai puţin, notează site-ul www.visitdenmark.com. Astfel, zilele vară sunt foarte lungi, iar cele de iarnă sunt foarte scurte - dacă vara soarele răsare înainte de ora 4:00 şi apune abia în jurul orei 22:00, iarna soarele răsare la 8:00 şi apune, cel târziu, la ora 16:00, conform www.worldatlas.com.

Pădurile ocupă suprafeţe reduse, iar landa, vegetaţia specifică regiunilor nisipoase, a făcut loc în mare parte terenurilor agricole, presărate cu perdele forestiere. Fauna este cea obişnuită regiunilor temperate: cerbi, vulpi, iepuri, păsări.

Teritoriul Danemarcei, locuit în Antichitate de popoare germanice (cimbri, angli, iuţi), este ocupat în secolul al VI-lea de triburile danezilor, şi ele de origine germanică, venite în Peninsula Iutlanda din Scandinavia meridională, potrivit volumului "Mica Enciclopedie de Istorie Universală" (2002). În cursul secolelor VIII-IX, vikingi danezi întreprind expediţii de pradă pe coastele Angliei, Franţei, Spaniei, până în Marea Mediterană. Statul danez, întemeiat în secolul al X-lea de Gorm cel Bătrân, cunoaşte o maximă întindere în secolul al XI-lea, sub Knut cel Mare (1019-1035), incluzând între hotarele sale atât Norvegia, cât şi Anglia şi Scoţia. În cadrul Uniunii cu Norvegia (1380-1814) şi cu Islanda (1380-1918), Regatul Danez rămâne factorul politic hegemon. În secolul al X-lea, este adoptat creştinismul (după botezul regelui Harald I Dinte Albastru), iar în secolul al XVI-lea, regele Christian III (1534-1559) introduce (în 1536) Reforma. În cadrul Uniunii de la Kalmar, ce reuneşte, între 1397 şi 1523, sub autoritatea dinastiei daneze, Norvegia (cu Islanda) şi Suedia (cu Finlanda), Regatul Danemarcei deţine rolul hegemon, dominând, în cea de-a doua jumătate a veacului al XVI-lea şi la începutul celui de-al XVII-lea, Marea Baltică şi Scandinavia, preeminenţă pe care o pierde, apoi, în favoarea Suediei. După înfrângerile suferite de regele Frederik III (1648-1670) în faţa Suediei, Danemarca încetează, la sfârşitul secolului al XVII-lea, să mai fie o mare putere, însă cunoaşte, în secolul al XVIII-lea, o perioadă de strălucire culturală. Aliată a Franţei, în epoca napoleoniană, Danemarca, în urma războiului danezo-suedez (1813-1814), este forţată să cedeze Suediei, prin Pacea de la Kiel (1814), Norvegia (fără Islanda). În 1849, Danemarca devine monarhie constituţională. Învinsă în războiul din 1864, cedează Prusiei şi Austriei provinciile Lauenburg, Schleswig şi Holstein (în 1920, în urma unui plebiscit, partea de nord a Schleswigului revine Danemarcei). La începutul secolului XX, se mândreşte cu una dintre cele mai evoluate democraţii din lume (reforma constituţională din 1915 acorda drept de vot femeilor) şi cu una dintre cele mai avansate legislaţii sociale din Europa. În Primul Război Mondial, Danemarca rămâne neutră, iar în cel de-al doilea, este ocupată de trupele germane (1940-1945).

Denumirea de Danemarca, "teritoriul de graniţă al danezilor", a fost folosită pentru prima oară în secolul al IX-lea, în contextul încheierii procesului de constituire a unei autorităţi politice centrale, menţionează site-ul www.mae.ro.

Cu istoria sa bogată, Regatul este un loc remarcabil, ce abia aşteaptă să fie descoperit. Turişti din întreaga lume vizitează, în fiecare an, Danemarca. Unii vin să se bucure de peisaj sau să vadă atracţii precum Tivoli, Mica Sirenă ori Legoland, în timp ce alţii sunt atraşi de bucătăria locală, de festivaluri sau de oamenii deschişi şi prietenoşi. În micul Regat, poţi afla despre vikingii danezii, poţi hoinări prin locuri încărcate de istorie, poţi intra în castele de basm, şi, totodată, poţi încerca ceva diferit, de pildă să urci una dintre cele mai mari dune de nisip din Europa sau să te pierzi într-o mulţime de Moşi Crăciun - încă din 1957, în luna iunie, în cel mai vechi parc de distracţii din lume, Bakken, din Copenhaga, are loc una dintre cele mai mari întâlniri de acest fel din lume, un spectacol inedit pentru cei mici şi cei mari, deopotrivă, notează www.visitdenmark.com.

Obiectivele înscrise pe lista patrimoniului mondial UNESCO, precum vestigiile runice şi biserica din Jelling (1994), Catedrala din Roskilde (1995), Castelul Kronborg din Helsingor, devenit faimos în întreaga lume datorită tragediei "Hamlet", scrisă de William Shakespeare (2000), fiordul Ilulissat, din Groenlanda (2004), sunt, cu siguranţă, demne de interes.

Cu palatele sale impresionante şi plină de cafenele, de magazine şi de restaurante bune, capitala Copenhaga este o atracţie de top. Aici găsim Grădinile Tivoli, Palatul Amalienborg (reşedinţă a familiei regale daneze), Palatul Christiansborg, Castelul Rosenborg, Biserica de Marmură (Biserica lui Frederik), Turnul rotund, Muzeul Thorvaldsens, celebra statuie Mica Sirenă, un adevărat simbol al oraşului, Grădina Zoologică, Acvariul Den Blĺ Planet (Acvariul Planeta Albastră), Planetariul Tycho Brahe sau Grădina Botanică.

Nu trebuie ratate nici oraşele Aarhus, Aalborg, Billund - cu parcul tematic Legoland, precum şi Odense - locul naşterii scriitorului Hans Christian Andersen, creatorul unor faimoase poveşti ce au încântat generaţii întregi de copii, printre care se numără "Crăiasa Zăpezii", "Prinţesa şi bobul de mazăre", "Degeţica", "Mica sirenă", "Hainele cele noi ale împăratului", "Lebedele", "Povestea soldăţelului de plumb", "Privighetoarea", "Răţuşca cea urâtă", "Fetiţa cu chibrituri", "Cufărul zburător", "Klaus cel mic şi Klaus cel mare".

Până acum câţiva ani, mâncarea daneză era, în esenţă, asociată cu cartofii şi şunca, iar bucătăria daneză era complet necunoscută în afara ţării. Nu mai este aşa. În ultimul deceniu, Noua Bucătărie Nordică a revoluţionat gastronomia daneză, punând accent pe ingredientele locale, notează site-ul Denmark.dk. A însemnat o renaştere a preparatelor daneze clasice, disponibile, în prezent, în versiuni moderne, în câteva dintre cele mai bune restaurante din Copenhaga. Chiar şi aşa, mulţi danezi încă preferă mâncărurile tradiţionale, cum ar fi terciul, "sandviciurile deschise" şi friptura clasică din carne de porc cu sos de pătrunjel - însoţite, desigur, de o bere daneză bună. AGERPRES/(Documentare - Doina Lecea; editor: Andreea Onogea)

Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews


Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.