La 3 iunie 1267, Mediaşul a fost pentru prima dată menţionat documentar cu numele ''Villa Medies'', iar apoi, în 1283, cu numele de ''Sacerdos de Medies'', potrivit volumului ''Enciclopedia Geografică a României'' (2002). În 1359 localitatea a fost declarată oraş - ''Civitas Megyes'' - având dreptul de a avea târguri anuale de vite, cereale şi fructe.

Municipiul Mediaş este situat în judeţul Sibiu, mai exact în Podişul Târnavelor, pe valea râului Târnava Mare. Se află la 285-307 metri altitudine şi la o distanţă de 55 km de Sibiu, municipiul reşedinţă de judeţ.

Cele mai vechi urme de locuire din zona Mediaşului datează din neolitic. De asemenea, în această zonă a fost descoperită o aşezare dacică datând din secolele III-II î.Hr., iar pe Dealul Cucului au fost identificate urmele castrului roman Media.

Între secolele XI-XIV, pe valea Târnavei au fost aduşi saşi. În 1315, regele maghiar Carol Robert de Anjou conferea locuitorilor din Mediaş, Şeica şi Biertan, toate drepturile de care beneficia provincia Sibiu, potrivit www.primariamedias.ro. În 1318, a fost acordat un privilegiu saşilor din Mediaş şi Şeica Mare, privind scutirea de participare la oastea regală şi la încartiruire, precum şi cu privire la impozite. Tot atunci au fost menţionate pentru prima dată scaunele de Mediaş şi Şeica. La 13 iulie 1508 a fost atestat târgul anual de la poalele castelului.

În 1438, sudul Transilvaniei este devastat de turci, ceea ce duce la decăderea celor două scaune, Mediaş şi Şeica. În 1477, cancelaria regelui Matei Corvin a emis un document prin care atesta necesitatea construirii unei fortificaţii, cu ziduri de apărare. Aceasta s-a ridicat în perioada 1490-1534, în jurul Bisericii Sfânta Margareta, amplasată în centrul aşezării. Conform unui plan al oraşului din 1736, cetatea avea trei porţi principale, 4 porţi secundare şi 19 bastioane cu turnuri. De-a lungul timpului, însă, oraşul s-a dezvoltat dincolo de zidurile cetăţii, iar o mare parte din acestea nu au mai putut fi conservate până în zilele noastre.

În ceea ce priveşte învăţământul şi cultura, ''Schola civitatis'', respectiv, şcoala oraşului a fost menţionată documentar pe la 1586, potrivit site-ului oficial al municipiului. Între 1771-1781 şi-a desfăşurat activitatea o tipografie, înfiinţată de Johann Sifft. O şcoală de fete a fost construită între 1816-1824. În 1871 a avut loc deschiderea şcolii agricole din Mediaş şi şi-a început activitatea tipografia G. A. Reisenberger. În 1873 a avut loc deschiderea Şcolii orăşeneşti de meserii, iar şase ani mai târziu construirea unei săli de gimnastică. La începutul secolului XX, a fost construit Liceul ''Stephan Ludwig Roth'', precum şi Şcoala ortodoxă românească. În 1924 a fost înfiinţat gimnaziul de fete german şi între 1936-1937 a avut loc construirea gimnaziului de stat mixt din Mediaş (lărgit în 1940 - 1942).

Oraşul a suferit pagube importante în secolele XVI-XVII, fiind ocupat, pe rând, de trupele lui Ioan Zapolya (1529), ale principelui Moise Szekely (1603), ale lui Stefan Bocskay (1605), Sigismund Forgach (1611) şi Gabriel Bathory (1611). În 1586 s-a confruntat cu prima epidemie de ciumă, urmată de noi epidemii în anii 1601-1604, 1633, 1646, 1653, 1656-1658, 1660-1661, 1717-1718.

De la cele 33 de bresle existente în secolul al XVI-lea, Mediaşul s-a dezvoltat ca un important centru comercial şi de artă. Datorită istoriei sale bogate, municipiul Mediaş adăposteşte un număr mare de obiective turistice. Printre acestea, se află zidul de apărare, care înconjura oraşul medieval şi din care s-au păstrat până astăzi câteva fragmente şi câteva turnuri: Turnul trompeţilor (1465), Turnul rotarilor (1480-1534), Turnul de poartă al pietrarilor şi zidarilor (1507-1534), Bastionul dogarilor (sec XV-XVI), Turnul străzii pierdute (1507), Turnul de poartă (sec. XVI), Turnul fierarilor (sec XVI). De asemenea, în Mediaş se află biserica Sfânta Margareta, astăzi biserică evanghelică, pentru prima dată atestată documentar în 1414, biserica franciscană (1444), casa Krug (1531), căminul Sfântul Anton (sec XV), casa istoricului sas Ştefan Ludwig Roth (1796), inaugurată ca muzeu memorial în 1970, Catedrala ortodoxă cu hramul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril (1929-1935), biserica greco-catolică ''Înălţarea Domnului'' (construită în 1826 de către episcopul Ioan Bob).

Mediaşul a fost declarat municipiu la 17 februarie 1968. La Recensământul populaţiei şi al locuinţelor din 2011, număra 47 204 locuitori.

Cu prilejul aniversării a 750 de ani de la prima atestare documentară a oraşului Mediaş, la 3 iunie 2017, Primăria Municipiului organizează evenimentul ''Gala Mediaş 750''. Acesta cuprinde un simpozion naţional, în cadrul căruia o serie de invitaţi de marcă susţin comunicări despre istoria Mediaşului. Muzeul Municipal găzduieşte, de asemenea, o expoziţie de cartografie, unde vizitatorii pot vedea elemente ale evoluţiei urbanistice a oraşului Mediaş. În cadrul unei alte expoziţii intitulate ''Renaşterea unei legende - Caspari Mediaş'', medieşenii şi nu numai sunt invitaţi să descopere misterele unei legende locale. Mai târziu, atmosfera va fi animată de parada costumelor medievale şi a porturilor populare româneşti, maghiare, săseşti şi ale romilor. Seara aniversară este marcată printr-un concert extraordinar, în Piaţa Corneliu Coposu, avându-i ca invitaţi speciali pe Cosmina Fulea, Delia şi Direcţia 5 & Alina. AGERPRES/(Documentare-Andreea Onogea, Irina Andreea Cristea; editor: Horia Plugaru)