Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

19 mai, dată la care se marchează Ziua pictorilor, reprezintă data naşterii pictorului Ion Ţuculescu (1910-1962), pictor reprezentativ pentru spiritul românesc.

Creaţia lui Ţuculescu este definită de Petru Comarnescu astfel: (...) opera sa este reprezentativă pentru cultura noastră, iar stilul viziunilor sale primitiviste, realizate cu procedee culte, de pictor contemporan, foarte înzestrat şi personal, aparţine datelor şi dezvoltării româneşti. Prin neliniştile şi impetuozitatea lui, prin forţa lirismului său, el ne face să înţelegem infinitele valenţe ale folclorului şi artei noastre şi capacitatea lor de a fi trecute în nepieritoare expresii universale.

Născut la Craiova, la 19 mai 1910, Ion Ţuculescu a fost un pictor autodidact, cu un stil singular, a cărui carieră a avut o traiectorie unică şi deosebită de a altor artişti români din epocă. În lipsa unor studii de specialitate, s-a format aprofundând tehnica unor maeştri ai picturii româneşti sau universale; a făcut dese călătorii de studii în Franţa, Elveţia, Grecia sau Italia, decisivă fiind întâlnirea cu arta lui Van Gogh, cu prilejul retrospectivei de la Paris, din 1937. Fascinat de arta arhaică autohtonă, s-a inspirat cu precădere din filonul popular românesc, pe care-l interpretează într-o manieră proprie, cu tente expresioniste, care-l înscriu astfel în marele circuit universal al valorilor.

Debutul pe simeze a avut loc în 1938, la sala Ateneului Român, când, în ciuda reticenţelor unor spirite academiste, a reuşit să atragă atenţia criticii şi colecţionarilor avizaţi. A participat la numeroase expoziţii în ţară şi în străinătate: Tinerimea artistică, Bienala de la Veneţia (1942); Berna şi Stockholm (1943), iar după 1944 şi la Saloane Oficiale şi Anuale de stat.

Printre expoziţiile personale se numără cele din 1938, 1939, 1941-1943, 1946, 1947, 1965 (retrospectivă) de la Bucureşti şi, în acelaşi an, de la Iaşi, Craiova, Timişoara, Constanţa, Sibiu, Târgu Mureş, Cluj şi Braşov. În 1960, a participat la Expoziţia de Stat a Artelor Plastice, cu lucrarea Interior ţărănesc, şi la expoziţia Imagini Dobrogene, cu lucrarea Interior la Mangalia. Dintre operele reprezentative ale creaţiei sale amintim: Interior ţărănesc, Portretul bunicului (expresionism); Albăstrele de câmp, Triplu autoportret, Compoziţie cu 2 fazani, Drama folclorică, Peisaj cu lac, Autoportret pe fond galben, Turc cu şalvari roz (perioada folclorică); Ochi călători, Pasiune, Metamorfoza, Pană de păun, Răsărit de soare, Totem solar, Ochi verzi, Totem sub copac, Ruginile toamnei, Opoziţie, Urme, Copii în grădină, Peisaj cu ţărănci, Peisaj din Grecia, Birja la Costineşti, Spre larg, Accente negre, Fecioara cu Pruncul, Circuite, Vieţi multiple (perioada totemică).

A murit la 27 iulie 1962. Periplul operei sale nu s-a oprit după dispariţia sa. Postum, tablourile sale participă la o serie de bienale internaţionale, întărindu-i prestigiul bine meritat: Veneţia (Italia), Paris şi Le Havre (Franţa), Copenhaga (Danemarca), Belgrad (fosta Iugoslavie), Oslo (Norvegia), Stockholm (Suedia), Bruxelles (Belgia), Varşovia (Polonia), Washington D.C., Columbus, Ohio, San Francisco (SUA) etc. AGERPRES/(Documentare-Andreea Irina Cristea, editor: Marina Bădulescu)
Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.