Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Ziua de 9 mai este cunoscută drept Ziua Victoriei Coaliţiei Naţiunilor Unite în cel de-Al Doilea Război Mondial, reprezentând semnarea actului de capitulare necondiţionată a Germaniei naziste, fapt care a dus la încheierea în Europa a celui de-Al Doilea Război Mondial.

Un prim act de capitulare necondiţionată a Germaniei a fost semnat la 7 mai 1945, la Reims, consemnează volumul Repere de cronologie internaţională 1914-1945 (1982). Din partea Germaniei, documentul a fost semnat de feldmareşalul Alfred Gustav Jodl, amiralul Friedeburg şi generalul-maior Wilhelm Oxenius, iar din partea aliaţilor de generalul locotenent britanic Sir Frederick Morgan, generalul francez Francois Sevez, amiralul H. M. Burrugh, comandantul forţei navale expediţionare aliate, generalul-locotenent Walther Bedell Smith, şeful statului major al armatelor aliate, generalul Karl Spaatz, comandantul forţelor aeriene ale SUA, generalul-locotenent Ivan Cermişev şi generalul-locotenent Ivan Susloparov din partea URSS.

În noaptea de 8 spre 9 mai 1945, procesul de capitulare a Germaniei a fost reluat în cartierul general al armatei sovietice din Belin-Karlhorst, la dorinţa expresă a conducătorului sovietic Iosif V. Stalin. De această dată, documentul a fost semnat de către mareşalul Wilhelm Keitel, generalul Stumpf şi amiralul Friedeburg din partea Germaniei, de către mareşalul G.K. Jukov din partea Comandamentului suprem sovietic, de mareşalul britanic Arthur B. Tedder, generalul american K. Spaatz şi generalul francez J. de Lattre de Tassigny.

În urma semnării actului de capitulare necondiţionată a Germaniei naziste s-a încheiat, în Europa, cel mai mare conflict din istorie, în care şi-au pierdut viaţa peste 60 de milioane de oameni, militari şi civili. Pentru prima dată, pierderile civile sunt mai mari decât cele militare. Urmările războiului, inclusiv schimbările geopolitice, culturale şi economice, au fost fără precedent. Cel de-Al Doilea Război Mondial a luat sfârşit odată cu capitularea Japoniei, în urma bombardamentelor nucleare asupra oraşelor Hiroshima şi Nagasaki (6 şi 9 august), armistiţiul fiind semnat la 2 septembrie 1945, pe puntea cuirasatului Missouri.

În acest context, Ziua Victoriei este sărbătorită la 9 mai de cele mai multe ţări din estul Europei, printre care şi România, dar şi de statele care au aparţinut fostei URSS sau fostei Iugoslavii, în timp ce în Marea Britanie, Franţa, Slovacia, Cehia, Norvegia, Ţările Baltice şi în unele regiuni din Germania, Ziua Victoriei este sărbătorită în ziua de 8 mai.

Cel de-Al Doilea Război Mondial a fost declanşat în zorii zilei de 1 septembrie 1939, când trupele germane au invadat Polonia pe toată lungimea graniţei comune. Două zile mai târziu, Marea Britanie şi Franţa au declarat război Germaniei, treptat intrând în conflict mai multe state. La 5 septembrie, Guvernul SUA şi-a declarat neutralitatea faţă de conflictul izbucnit în Europa, potrivit volumului Al Doilea Război Mondial (Henri Michel, 2006).

La 27 septembrie 1939, Varşovia a capitulat, ca urmare a gravelor înfrângeri suferite de Polonia, o zi mai târziu fiind semnat la Moscova un tratat germano-sovietic prin care s-au stabilit graniţele între URSS şi Germania după prăbuşirea statului polonez. Partea de vest a Poloniei a fost anexată la cel de-al III-lea Reich german, restul teritoriului aflându-se sub conducerea Guvernământului general al regiunilor poloneze ocupate.

Între 17 octombrie 1939 şi 9 aprilie 1940 la graniţa franco-germană nu s-au mai desfăşurat ostilităţi germane. Perioada a rămas cunoscută sub numele de războiul ciudat. La 9 aprilie 1940, trupele Germaniei naziste au invadat Danemarca şi Norvegia. În prima ţară succesul a fost total, în cea de-a doua rezistenţa militară a fost mai puternică.

La 10 mai 1940 a început ofensiva germană în Europa occidentală, fiind atacate cu forţe puternice (motorizate şi aviaţie) Belgia, Olanda şi Franţa, Parisul fiind ocupat la 14 iunie. Încercarea germanilor de a invada Marea Britanie prin operaţia Leul de mare a eşuat în vara aceluiaşi an, din cauza rezistenţei opuse de aviaţia militară britanică, aminteşte volumul amintit mai sus. În aprilie 1941 au fost ocupate Iugoslavia, apoi Grecia.

La 22 iunie 1941, trupele Reich-ului şi cele ale aliaţilor săi au atacat Uniunea Sovietică, în cadrul Operaţiunii Barbarossa. Eşecul războiului-fulger era evident, pentru că oricât de mari au fost eforturile depuse, Leningradul şi Moscova nu au putut fi cucerite.

O grupare aeronavală niponă a atacat surprinzător, la 7 decembrie 1941, baza de la Pearl Harbour, unde era concentrată flota americană din Pacific. În aprilie 1942 americanii au bombardat Tokyo, iar japonezii au decis să continue operaţiunile ofensive până în insulele Aleutine şi Hawaii. Înaintarea lor a fost oprită în sud, la Guadalcanal, unde militarii americani au executat în august 1942, prima lor operaţiune amfibie de debarcare, potrivit volumului Al Doilea Război Mondial (Henri Michel, 1996). Aici au luptat până în februarie 1943 pentru cucerirea acestui punct strategic.

Debarcarea anglo-americană în Maroc şi Algeria (noiembrie 1942) a permis încercuirea şi distrugerea forţelor germano-italiene şi a pus capăt războiului din Africa (mai 1943), după lupte grele, duse mai ales pe teritoriul Tunisiei. La sfârşitul lunii august 1942, armata a VI-a germană, condusă de generalul Paulus, a ajuns la Stalingrad.

Un nou front s-a deschis în Europa la 6 iunie 1944, Ziua Z, Aliaţii asigurând un cap de pod pentru succesul operaţiunii Overlord, conduse de generalul american Dwight D. Eisenhower. Normandia a reprezentat doar începutul unei ample ofensive pe noul front din vestul Europei. Trupele aliate au eliberat ulterior Franţa, Belgia, Luxemburgul şi Olanda, pătrunzând în inima Germaniei câteva luni mai târziu.

În vara anului 1944, Armata Roşie a lansat o puternică ofensivă generală împotriva armatelor germane. La 23 august, România s-a alăturat Naţiunilor Unite, provocând o breşă masivă în sistemul defensiv german. Militarii români alături de cei sovietici au depăşit rapid aliniamentul Munţilor Carpaţi, începând acţiunile de eliberare a nord-estului României, Ungariei, Austriei, Cehoslovaciei etc. La 25 octombrie 1944, tot teritoriul României era complet eliberat de sub ocupaţia fascistă. Ca urmare a acestei ofensive, Germania şi-a retras tot dispozitivul militar din Balcani. Tot în 1944, Aliaţii au obţinut controlul asupra spaţiului aerian al Europei, Germania fiind supusă unei ample campanii de bombardament. Pe frontul din Pacific, Statele Unite au recucerit arhipelagul Filipinelor şi o serie de puncte strategice.

În Est, sovieticii au declanşat, la începutul anului 1945, o puternică ofensivă pe toată linia frontului, atingând frontierele Germaniei. Pe Frontul de Vest, după eşecul ofensivei germane din Ardeni, din decembrie 1944, Aliaţii au lansat o vastă ofensivă, pătrunzând pe teritoriul german. Armatele sovietice şi cele anglo-americane s-au întâlnit pe Elba în primăvară, Berlinul fiind înconjurat de Armata Roşie. În primele zile din mai, trupele germane au capitulat. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Cristian Anghelache)
Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.