COD GALBEN: 19-02-2020 Intre 06:30 si 10:00 se va semnala local ceață care determină reducerea vizibilității sub 200 m in Județul Harghita; COD GALBEN: 19-02-2020 Intre 05:30 si 08:00 se va semnala ceaţă care determină scăderea vizibilităţii sub 200 m in Județul Cluj;

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Actriţa, cântăreaţa, compozitoarea şi textiera Corina Chiriac s-a născut la 26 octombrie 1949 la Bucureşti. A studiat, timp de şase ani, vioara (clasa prof. George Manoliu) şi pianul la Şcoala de muzică nr. 1 din Bucureşti. În anul 1967, după absolvirea liceului, s-a înscris la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică ''I.L. Caragiale'' din Bucureşti, clasa actorie Constantin Moruzan - Mihai Mereuţă. A mai studiat şi cu Mony Gellelter şi Adriana Piteşteanu.

Debutul actoricesc a fost la Teatrul de Comedie din Bucureşti, cu un rol secundar în piesa ''Sfântul'' de Eugen Barbu, în regia Sandei Manu. În perioada studenţiei a jucat la Teatrele Cassandra, de Comedie şi Giuleşti, în piese de teatru precum ''Sfântul'', ''Căsătoria'',''Platonov'', ''Croitorii cei mari din Valahia'' (comedie), ''Sânziana şi Pepelea'',''Domnişoara Nastasia'' etc.

A debutat în viaţa muzicală în anul 1965, într-o emisiune de televiziune, interpretând două compoziţii proprii şi melodia ''Pe Valea Prahovei'' a lui George Grigoriu. A revenit în muzica uşoară patru ani mai târziu, participând la concursul de televiziune ''Steaua fără nume'' (1969-1970), potrivit site-ului artistei, www.corinachiriac.ro.

A reprezentat România la Festivalul ''Cerbul de aur'' (martie 1971), unde a obţinut ''Cerbul de bronz'', cu melodiile ''Inimă nu fi de piatră'' şi ''Va veni o clipă''. În acelaşi an a apărut în filmul ''Aventuri la Marea Neagră''. Din anul 1972 a participat la toate ediţiile Festivalului naţional de muzică uşoară de la Mamaia, activitatea sa artistică muzicală intensificându-se cu înregistrări la TV şi Radio, concerte.

Tot în 1971 i-a apărut primul disc single la Electrecord, a efectuat turnee în Bulgaria, în fosta Republică Democrată Germană (RDG).

În 1972 a jucat într-un rol secundar în serialul de televiziune ''Muşatinii'', realizat de Sorana Coroamă Stanca după trilogia lui Barbu Ştefănescu Delavrancea. Au fost lansate şlagărele ''Opriţi timpul'' şi ''Banii n-aduc fercirea''. În acelaşi an a apărut al doilea disc single la Electrecord. Începând cu această vară (şi până în 1988), Corina Chiriac a efectuat anual turnee de mare succes pe litoral. A apărut în filmul ''Cu mâinile curate'' regizat de Sergiu Nicolaescu şi a efectuat un turneu în fosta URSS, alături de Mihai Constantinescu, Olimpia Panciu şi formaţia Savoy.

Anul următor, în 1973, a efectuat turnee în Polonia, URSS şi Cehoslovacia, dar şi în RDG unde a susţinut 25 de concerte. Tot în acest an a participat la Praga, la un show TV internaţional.

În anii următori a fost prezentă la Festivalul ''Decenska Kotva'' din Cehoslovacia (1974), Festivalul ''Orfeul de aur'' din Bulgaria (1975), Festivalul ''Lira Bratislavei'' din Cehoslovacia (1976), Festivalul de la Poznan - Polonia (1978).

Au continuat şi apariţiile în filme - a jucat în filmul TV ''Domnişoara Nastasia'', în regia Soranei Coroamă Stanca, şi în fimul ''Roşcovanul'', în regia lui Francisc Munteanu.

În 1977 a participat la concerte şi show-uri TV din Polonia, R.D. Germană, Cehoslovacia, Bulgaria, URSS, alături de solişti ca Bonny M, Sasha Distel, Karel Gott, Alla Pugaviova, Lili Ivanovna, Drupi (Italia), Tereza Kesovia şi mulţi alţii.

În 1979, emisiunea ''Eu sunt Corina'', în regia lui Tudor Vornicu, primeşte premiul special al Juriului la festivalul de film de televiziune de la Montreux (Elveţia). În toamna acestui an, artista a efectuat un nou turneu în URSS unde a aniversat împlinirea a 30 de ani. Spre sfârşitul anului, a fost invitată să concerteze in Italia, cu această ocazie obţinând un contract la televiziunea particulară din Alessandria.

În prima jumătate a anului 1980 a continuat seria concertelor în Italia. A participat din nou la Festivalul Internaţional de la Sopot, Polonia, unde a obţinut premiul III cu piesele ''Uneori suntem toţi copii'' (Liviu Tudan) şi ''Serenadă'' (Mircea Chiriac). A efectuat un important turneu în Cehoslovacia cu orchestra lui Karel Gott, sub bagheta lui Felix Slovacek, şi a participat la Festivalul de şansonete de la Koln din RFG, alături de formaţia condusă de compozitorul Horia Moculescu. La începutul lunii decembrie a fost invitată împreună cu Cornel Constantiniu la schimburi culturale în Cuba, unde a revenit anul următor.

Tot în 1981 a apărut la Electrecord primul album LP al artistei, ''Eu sunt Corina''. În luna septembrie, a fost invitată la Festivalul Internaţional al cântecului de la Puerto Rico, unde a obţinut diploma de onoare a juriului.

După o pauză de 7 ani, în 1983, a fost reluat Festivalul de la Mamaia, unde Corina Chiriac a participat cu melodiile ''Nimic nu poate învinge iubirea'' (Marius Ţeicu - Trofeul Mamaia), ''Strada speranţei'' (Vasile Veselovschi - Premiul organizatorilor) şi ''Apă şi foc'' (Horia Moculescu - Premiu Creaţie). Melodia ''Strada speranţei'' a devenit şlagărul emblematic al Corinei Chiriac.

În 1985 apare la Electrecord cel de-al treilea album al Corinei Chiriac, intitulat ''Corina'', iar doi ani mai târziu este lansat al patrulea album al artistei - ''Şi ieri, şi azi, şi mâine''.

În perioada 1988-1994 s-a stabilit temporar în SUA, unde a lucrat ca reprezentant delegat al TV România, agent imobiliar, s-a ocupat de problemele studenţilor multinaţionali de la Universitatea UCLA ca manager al MZL Properties, şi-a făcut debutul de cronicar în revista Democratic Romania din SUA.

Repertoriul Corinei Chiriac cuprinde un număr semnificativ de piese, de genuri şi stiluri muzicale diferite, de la romanţă, muzică lăutărească la şansonete, piese de dans, muzică uşoară: ''Inimă nu fi de piatră'', ''Parfumul străzilor'', ''Ce mică-i vacanţa mare'', ''O clipă de sinceritate'', ''Trenul fericirii'', ''Nu mă uita de tot'', ''Nu te enerva'' etc.

După revenirea în ţară, în iulie 1995 a lansat albumul ''Deschid fereastra'', apărut la Electrecord, care conţine 11 piese noi compuse de Marius Ţeicu, Vasile Veselovschi, Ion Cristinoiu, Jolt Kerestely etc. Pe album sunt incluse şi două compoziţii proprii ale Corinei Chiriac.

În 1996, a făcut parte din delegaţia artistică a Casei Româneşti la Jocurile Olimpice de la Atlanta, SUA, alături de Alexandru Mironov, Nadia Comăneci, Theodor Meleşcanu, Iolanda Balaci.

Primul album de autor şi primul CD din cariera sa - ''Serenadă pentru carul mare'' - au fost lansate în 2002. La sfârşitul anului 2003 apare la Electrecord albumul ''Opriţi timpul - Mari Succese vol.1'' cuprinzând 21 de şlagăre ale Corinei Chiriac. Începând cu 13 aprilie 2004, a fost prezentatoarea şi realizatoarea emisiunii ''Amfitrion Corina'' la postul de televiziune TVRM, iar din 26 februarie 2005 a prezentat şi realizat, alături de Puiu Stoicescu, tot la TVRM, emisiunea de divertisment ''Zig-Zag TV''.

În iunie 2005 a apărut la Electrecord albumul ''Ne cunoaştem din vedere - Mari Succese vol. 2'', cuprinzând alte 20 de şlagăre ale Corinei Chiriac. În luna septembrie a aceluiaşi an, a plecat câteva luni în America de Sud unde a vizitat Brazilia şi Argentina. La Buenos Aires, a definitivat nuvelele şi povestirile care fac parte din primul volum de literatură originală a artistei.

Corina efectuează în lunile mai-iunie 2006, un nou turneu pentru românii din diaspora, fiind invitată alături de Daniela Condurache şi Aurel Moldoveanu, în Germania, Austria şi Italia. La jumătatea lunii octombrie apare la Electrecord albumul ''Inimă nebună - Mari Succese vol. 3'' cuprinzând alte 17 şlagăre ale Corinei Chiriac. În 23 octombrie 2006, Diverta, alături de editura şi tipografia Gridsolo din Braşov, anunţă lansarea primului volum al cărţii ''Buscando l'amor'', scrisă de Corina Chiriac.

Începând cu 9 septembrie 2007, artista a devenit prezentatoarea emisiunii ''Să v-amintiţi duminica'' la postul Naţional TV. În octombrie, Corina Chiriac a acceptat oferta lui Marius Moga de a colabora cu el şi cu Randi la cel mai nou proiect al trupei. Artista a interpretat refrenul unei piese electro în limba spaniolă, melodie după care a fost botezat şi albumul Morandi, ''Next''.

În februarie 2009, a lansat albumul ''Mărţişor Prinţişor'' realizat împreună cu Ovidiu Komornyik şi produs de Ovo Music, care include şlagărele consacrate ale artistei: ''Strada Speranţei'', ''Mama, doar mama'', ''Ne cunoaştem din vedere'', ''Bunicul'' sau ''Rămâne o artistă'', dar şi compoziţii proprii, care nu au fost prezentate publicului până acum: ''Mărţişor Prinţişor'', ''Seara'', ''Dragostea e un bob de rouă''.

În februarie 2010, a fost lansat albumul ''O rochie de mireasă'', în cadrul unui spectacol susţinut la Sala Palatului.

În 2014 a participat la înregistrarea unor melodii pentru CD-ul ''Actorii cântă'', unde, alături de alţi actori, a interpretat melodii compuse de Margareta Pâslaru, iniţiatoarea proiectului prin care încasările albumului sunt donate Fondului de Solidaritate Teatrală.

Anul 2015 i-a adus artistei lansarea unui nou album dublu de muzică uşoară românească nouă - "Hai, hai lângă mine stai", melodii compuse de Nicolae Caragea, dar şi lansarea celei de-a doua ediţii a cărţii ei, "Căutând iubirea".

În 2016 i-a apărut un album best of - "Ne cunoaştem din vedere" - care adună melodii mai vechi, compoziţie personală: "Ne cunoaştem din vedere", "Cântec pentru Ioana Radu", "Permiteţi", "Rămâne o artistă", "Noapte bună, pe mâine".

În prezent, realizează şi prezintă la Naţional TV emisiunea duminicală ''Opriţi timpul!''.

Cariera artistei a fost apreciată printr-o serie de premii şi distincţii oferite: ''Medalia de onoare pentru 20 de ani de activitate internaţională'' din partea Federaţiei Internaţionale de organizare a festivalurilor FIDOF (1991); Uniunea criticilor muzicali ''Mihai Jora'' îi oferă Premiul ''O viaţă dedicată cântecului'' (2000); ''Diploma de onoare'' în cadrul Galei muzicii uşoare româneşti ''O zi printre stele'' (2002); Premiul de excelenţă, pentru sărbătorirea celor 35 de ani de activitate în cadrul premiilor VIP (2005); premiată la Gala Femeilor de Succes, organizată de Cosmopolitan Models şi You &Me (2006). În iulie 2010, în cadrul Galei Celebrităţilor 2010, Corina Chiriac a fost distinsă cu premiul Celebritatea anului la categoria muzică uşoară.

La Premiile anuale ale Revistei "Actualitatea Muzicală" a Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România (UCMR) pe anul 2016 Corina Chiriac a primit Premiul "Opriţi timpul - Respect pentru valori".

În 2004 a fost distinsă cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler, Categora B - Muzică. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Irina Andreea Cristea)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.