Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Nicu (Nicolae) Covaci, fondatorul formaţiei Phoenix, s-a născut la 19 aprilie 1947, în Timişoara. Compozitor, chitarist, pictor şi grafician, Nicu Covaci a început din copilărie să studieze pianul, acordeonul, dar şi limbile străine. Apoi a învăţat să cânte la muzicuţă şi a luat lecţii de chitară.

A studiat la Liceul de arte plastice şi la Institutul de Arte Plastice din Timişoara.

''Născut într-o Timişoară pe care puţini şi-o amintesc, este cunoscut mai degrabă drept bărbatul tăcut, cu spate drept şi privire încruntată, figură emblematică a rock-ului românesc. După ce că era un copil încăpăţânat, mai era şi hipersensibil şi făcea o groază de boacăne, ceea ce atrăgea de multe ori pedepse severe din partea mamei care nu glumea în chestiuni de educaţie - rezultatul se vede şi astăzi. Tot ea l-a făcut profesor de arte plastice într-o perioadă în care, după el, n-ar fi contat decât acordurile ghicite din Beatles, tenişii albi ai lui Moni Bordeianu şi serile memorabile de la Lola (un club din Timişoara - n.r.). Adică muzica. Cea care i-a dat aripi. Aripi cu care Nicu Covaci a creat Phoenix'', e scris în biografia postată pe pagina oficială de Facebook a artistului, www.facebook.com/pg/nicucovaciphoenix.

Referitor la creaţia sa în pictură şi grafică, aceeaşi sursă arată că ''arta sa păstrează amprenta eului până în cele mai mici detalii, în fiecare pânză peste care îi trece pensula: este omul căruia nu i-a trecut niciodată prin minte 'Probabil nu ar trebui să fac asta...', ci a privit înainte şi a spus, uneori cu încredere, uneori jucăuş, 'Ei, hai să o fac şi să vedem ce se întâmplă'''.

La începutul anilor '60, împreună cu un coleg de şcoală, Kamocsa Camo Bela, a creat o formaţie de chitarişti, care se numea Sfinţii, nume pe care l-au păstrat până în 1964, când numele formaţiei s-a schimbat în Phoenix. În perioada 1964-1966, Phoenix a cântat în săli studenţeşti şi în cluburi din Timişoara piese din repertoriul unor formaţii celebre la acea vreme - Beatles, Rolling Stones, Monkees sau Animals. Trupa a început să fie invitată la Bucureşti, în emisiuni de televiziune, devenind cunoscută în toată ţara, precizează Nicu Covaci pe blogul personal, www.nicucovaci.wordpress.com.

După primul concert în Bucureşti, în 1965, la IATC, Cornel Chiriac a invitat formaţia Phoenix să înregistreze în studioul radioului naţional. Atunci au înregistrat piese ca "Ştiu că mă iubeşti şi tu", prelucrările folclorice "Dunăre, Dunăre" şi "Bun e vinul ghiurghiuliu". Tot atunci, membrii formaţiei au început colaborarea cu textierul Victor Cârcu, care a scris versurile primelor hit-uri ale trupei: "Vremuri", "Şi totuşi ca voi sunt", "Nebunul", "Floarea stâncilor", înregistrate pe două EP-uri Electrecord, tirajul fiind epuizat rapid, conform site-ului www.transsylvania-phoenix.net.

În decembrie 1967 Phoenix a efectuat primul turneu de amploare, în mai multe oraşe bănăţene, încheiat cu două concerte la Timişoara. La Festivalul Naţional de artă studenţească de la Iaşi, în aprilie 1968, Phoenix a câştigat "Marele Premiu" şi premii speciale de interpretare, compoziţie, întrecând, trupele Roşu şi Negru şi Mondial. Au lucrat apoi, în colaborare cu Teatrul de Stat din Timişoara, la transpunerea scenică a unei "operete rock" - "Omul 36/80".

În 1969, regizorul Manole Marcus a solicitat formaţiei să scrie muzica filmului "Canarul şi viscolul", unde există o secvenţă în care apar membrii trupei. La prima ediţie a Festivalului Club A, Phoenix a obţinut "premiul de originalitate" pentru "Omul 36/80" şi câteva premii individuale.

Au urmat turnee în ţară care au mărit popularitatea trupei. După emigrarea lui Moni Bordeianu, în toamna anului 1970, Nicu Covaci i-a luat în formaţie pe Cornel Liuba (tobe), Kovacs Zoltan ''Zoli'' (bass) şi Laurenţiu Butoi (oboi, flaut). În repertoriul formaţiei au apărut piese ca "Dorinţa", "Aminteşte-ţi", "Niciodată", "Ochi de ţigan". Formaţia a participat la a doua ediţie a Festivalului Club A, în 1971, unde a obţinut mai multe premii individuale de interpretare. După puţin timp, a fost cooptat Mircea Baniciu, ca solist, iar în octombrie 1971 au plecat din trupă Zoli, Laurenţiu şi apoi Cornel, fiind cooptaţi Josef ''Ioji'' Kappl şi Costin Petrescu.

A fost momentul în care s-a produs o modificare în sound-ul Phoenix, apelându-se tot mai mult la folclorul arhaic, ceea ce dădea un plus de originalitate trupei, precizează site-ul www.transsylvania-phoenix.net.

Au început o colaborare cu Institutul de Etnografie şi Folclor şi Catedra de Folclor a Universităţii din Timişoara pentru a pregăti poemul rock "Cei ce ne-au dat nume", prezentat în premieră la Opera din Timişoara la 13 ianuarie 1972. În spectacol era prezent şi Valeriu Sepi, care a venit cu idei originale privind scenografia şi costumele. Spectacolul a fost prezentat în timpul turneelor anului 1972, în martie, la Casa de cultură a studenţilor "Grigore Preoteasa", având loc premiera bucureşteană.

După aproape un an, poemul "Cei ce ne-au dat nume" a fost prezentat pe scena Sălii Palatului. Tot atunci a apărut şi LP-ul cu acelaşi nume, unde lucrarea era cenzurată, faţa B a albumului fiind completată cu o versiune de 15 minute a marelui hit al anului, "Negru Vodă". Acesta era primul LP scos de o formaţie rock în limba română.

Formaţia Phoenix a fost trimisă să reprezinte România la Festivalul "Lira de aur", în mai 1973, la Bratislava (Cehoslovacia) şi apoi la "Festivalul Discului", în octombrie 1973, la Sopot (Polonia).

La 19 noiembrie 1973, a avut loc la Sala Palatului concertul Sfinx + Phoenix. Atunci, Phoenix a prezentat în premieră pentru bucureşteni "Mica Ţiganiadă", "Andrii Popa", "Pavel Chinezu", "Strunga" şi piesa care a dat titlul noului disc - "Mugur de fluier".

Pe baza acestor piese, Nicu Covaci a conceput un nou spectacol: "Introducere la un concert despre muzica veche la români", unde venea cu o serie de instrumente tradiţionale: fluier, caval, ocarină, vioară, ţambal. Spectacolul nu a fost prezentat în forma sa finală datorită începerii unei colaborări de durată cu Cenaclul Flacăra.

Iarna, membrii trupei Phoenix se retrăgeau la o cabană din Munţii Semenicului unde concepeau noile piese şi spectacole. Iarna anului 1974-1975 a venit la cabana din Semenic noul membru al trupei, bateristul Ovidiu Lipan ''Ţăndărică''. În acea iarnă a fost conceput spectacolul "Zoosophia", titlu ce avea să se schimbe în "Cantafabule". Poemul rock "Cantafabule" a fost prezentat în premieră la sala Olimpia din Timişoara, în februarie 1975, iar după scurt timp la Bucureşti, la "Clubul Z" (Casa de cultură "Mihai Eminescu") şi la "Preoteasa". Discul, primul dublu LP al rockului românesc, a apărut ortografiat greşit, "Cantofabule".

Au urmat doi ani şi jumătate de turnee, fie pe cont propriu, fie cu Cenaclul Flacăra. În acea perioadă a fost scrisă muzica pentru filmul "Nemuritorii", regizat de Sergiu Nicolaescu.

A urmat cooptarea în trupă a lui Erlend Krauser (chitară ritmică, vioară). Alte momente de succes ale trupei le reprezintă spectacolul de la Orăştie, în 1976, pe ruinele cetăţii Sarmisegetuza, şi cel de la Alba Iulia (Blaj), de pe Câmpia Libertăţii, din 1977, în sprijinul sinistraţilor cutremurului din 4 martie.

Un an mai târziu, Nicu Covaci şi membrii trupei, mai puţin Mircea Baniciu, au plecat ilegal din ţară, ascunşi în boxe. S-au stabilit în Germania, unde au activat sub numele Mad House şi Transsylvania Phoenix, au scos câteva discuri şi i-au cunoscut pe Manfred "Mani" Neumann (vioară, voce), şi pe Tom Buggle (bass), care aveau să apară, alături de Nicu şi Ţăndărică, pe albumul "Transsylvania Phoenix", se arată pe site-ul www.transsylvania-phoenix.net.

După 1989, Nicu Covaci a revenit în România, deşi se stabilise în străinătate. A participat, alături de Dieter "Dixie" Krauser (bass), două foste componente ale formaţiei feminine rock Catena - Ortansa Păun şi Anca Vijan (backing vocal), Mani Neumann (vioară), Mircea Baniciu (voce) şi Ovidiu Lipan Ţăndărică (tobe) la Festivalul "Rock '91". Apoi au participat, în 1992, la turneul "Champs", dar aici "Dixie" a fost înlocuit de Ioji Kappl.

După editarea în 1992 a albumului dublu "Symphoenix - Timişoara", în formula Nicu Covaci - chitări, voce, Mani Neumann - vioară, Volker Vaessen - bass, Ovidiu Lipan Ţăndărică - baterie, Mircea Baniciu - voce, au urmat "întâlnirea de 30 de ani" de la Sala Polivalentă, unde au putut fi văzuţi aproape toţi foştii componenţi ai trupei, mai puţin Mircea Baniciu, şi concertele susţinute de Phoenix în compania unor orchestre simfonice.

În 2000, Nicu Covaci, care a renunţat la colaborarea cu Ovidiu Lipan Ţăndărică şi Ioji Kappl, a efectuat un nou turneu în România, în care a prezentat compoziţii noi şi noua sa trupă. Un an mai târziu a apărut CD-ul "În umbra marelui urs".

La 5 decembrie 2001, a avut loc în sala Operei Române din Bucureşti un concert privat, în care s-au reunit Nicu Covaci, Mircea Baniciu, Ovidiu Lipan Ţăndărică, Mani Neumann şi basistul de jazz Eugen Tegu. Au urmat concerte în ţară, după care a apărut albumul ''În umbra marelui U.R.S.S.'', iar în 2005, a apărut ''Baba Novak''. La finalul anului 2007, Phoenix a susţinut un concert special, ce a marcat 45 de ani de existenţă a trupei.

Din discografia lui Nicu Covaci amintim: ''Vremuri'' (1968), ''Floarea stâncilor'' (1969), ''Cei ce ne-au dat nume'' (1972), ''Meşterul Manole'' (1973), ''Mugur de fluier'' (1974), ''Cantofabule'' (1975), ''Transsylvania'' (1981), ''Ballade For You/The Lark (1987), ''Tuareg/Mr. G's Promises'' (1988), ''Tuareg'' (1988), ''Ciocârlia/Perestoika'' (1990), ''Remember Phoenix'' (1991), ''SymPhoenix/Timişoara'' (1992), ''Evergreens'' (1993), ''Cantafabule - Bestiar'' (1996), ''Aniversare 35'' (1997), ''Vremuri, anii 60...'' (1998), ''Ora-Hora'' (1999), ''În Umbra Marelui Urs'' (2000), ''În Umbra Marelui U.R.S.S.'' (2003), ''Baba Novak'' (2005), ''Cei ce ne-au dat nume'' (2008), ''Vino, Ţepeş!'' (2014).

În martie 2015, Nicu Covaci a efectuat turneul ''Remember the 60s''.

După 1989, Nicu Covaci a lucrat tot mai mult în domeniul artelor plastice, creaţiile sale fiind postate pe blogul personal al artistului, www.nicucovaci.wordpress.com.

''Arta sa, în general, este temperamentală şi paradoxală, ca şi omul. E probabil că nu va reuşi să fie niciodată mulţumit de ea, din cauza excesului de idealizare a perfecţiunii. Este întotdeauna incredibil şi sclipitor pe un suport pasional al preocupărilor, însă deosebit de opac în domeniile care nu îl farmecă, şi pe care le respinge în mod automat - de aceea, portativele sau pânzele lui Nicu nu vor conţine niciodată o notă sau o culoare în care el nu crede. Acest aspect, pe lângă faptul că a transformat tot ce a ieşit din mâinile lui în unicat, i-a oferit o calitate în plus: credibilitate. Există în arta sa, totuşi, un contrast ascuns, un conflict care nu îşi va găsi niciodată rostul sau - cu atât mai puţin - rezolvarea. Un fel de râsu'-plânsu', pe care nu a ştiut niciodată să îl exprime în cuvinte'', se arată în biografia postată pe pagina oficială de Facebook a lui Nicu Covaci, www.facebook.com/pg/nicucovaciphoenix.

Nicu Covaci este un vechi pasionat al motocicletelor şi al sportului, practicând, printre altele, atletism, canotaj, karate, box, înot şi scufundat sportiv. În prezent este stabilit în Spania.

În 2016, Nicu Covaci a susţinut un concert numit ''Arhaic Rock'', la Hard Rock Cafe, alături de Adrian Naidin, Maria Casandra Hauşi, Roxana Zanga şi Daath Yug.

La 19 aprilie 2017, când Nicu Covaci aniversează 70 de ani, la Arenele Romane are loc spectacolul-concert ''Phoenix 55 & Friends Rock Edition'', care marchează 55 de ani de existenţă a trupei Phoenix. Alături de Phoenix, pe scena de la Arenele Romane vor cânta multe nume de referinţă din rock-ul românesc: Dan Andrei Aldea (Sfinx), Călin Pop (Celelalte Cuvinte), Tavi Iepan (Rezident Ex), Eugen Mihăescu şi Gabi ''Guriţă'' Nicolau (Krypton), A.G. Weinberger, Alin Oprea (Talisman), Bogdan Marin ''Bodo'' (Proconsul), Trooper, Roman Iagupov (Zdob şi Zdub), Crivăţ şi Luparul (Bucovina), Rareş Totu, precum şi alţi invitaţi-surpriză. Concertul de la Arenele Romane va marca şi întoarcerea pe scenă a lui Moni Bordeianu, primul solist al formaţiei Phoenix, după o absenţă de aproape doi ani din cauza unor probleme de sănătate.

''Eu vin în primul rând pentru ziua lui Nicu. Apoi, este extraordinar că sunt atâţia artişti moderni şi actuali la ora asta în România care se bucură şi se simt bine în a fi alături de noi. De bine, de rău, noi am pus baza a ceva ce nu se va mai repeta vreodată în ţară!'', a declarat Moni Bordeianu, potrivit maximumrock.ro.

În spectacolul de la Arenele Romane va fi prezent şi Malcolm J. Lewis, celebru pentru colaborările cu artişti ca Ozzy Osbourne sau Humble Pie. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Cristian Anghelache)
Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.