Ziua mondială a maladiei Parkinson, marcată anual la 11 aprilie, corespunde zilei de naştere a Dr. J. Parkinson, care în urmă cu 200 de ani a descris pentru prima dată boala, prin publicarea "Eseului despre paralizia agitată", arătând că diminuarea puterii musculare, percepută iniţial ca un sentiment de slăbiciune uşoară, este însoţită de un tremur involuntar. Pe măsură ce boala se agravează pacienţii sunt nevoiţi să se aplece în faţă în timpul mersului pe jos, păşind cu paşi mai scurţi, târşiitori şi adăugaţi sau într-un ritm mult mai rapid, potrivit www.daysoftheyear.com.

Scopul marcării în fiecare an a acestei zile este de a creşte nivelul de informare despre boala Parkinson şi despre impactul acesteia, atât asupra celui suferind, cât şi asupra familiei şi a societăţii. Deşi nu există tratament pentru vindecarea bolii Parkinson, ea poate fi ţinută sub control. Pacienţii în stadii avansate de boală devin din ce în ce mai mult dependenţi de ajutorul şi susţinerea semenilor. O mai bună informare va reduce stigma asociată bolii, va creşte înţelegerea şi sprijinul comunităţii şi va conduce la creşterea calităţii vieţii pentru cei afectaţi, potrivit site-lui dedicat zilei, www.whathealth.com. Boala Parkinson este una dintre afecţiunile cu implicaţii pe absolut toate nivelurile: fizic, psihic şi emoţional, dar şi social şi economic.

Una dintre cele mai reprezentative afecţiuni neurologice degenerative înregistrate la nivel mondial, a doua ca frecvenţă după maladia Alzheimer, boala Parkinson afectează astăzi aproximativ 6,3 milioane de persoane în întreaga lume, 1,2 milioane fiind în ţările din Uniunea Europeană, dintre care aproximativ 73.000 sunt din România. La scară mondială, peste 300.000 de persoane sunt diagnosticate anual cu boala Parkinson, înregistrându-se o incidenţă de 10 la 100.000.

Potrivit estimărilor, numărul acestora s-ar putea dubla până în 2030, fapt alarmant atât pentru societatea civilă, dar şi pentru comunitatea ştiinţifică medicală.

Boala afectează, în special, persoane cu vârste de peste 60 de ani, dar se estimează că una din zece persoane este diagnosticată înainte de a împlini vârsta de 50 de ani. Totuşi, această boală poate afecta şi persoane mai tinere, sub 40 de ani, potrivit www.europeanbraincouncil.org. Din punct de vedere al cauzelor genetice cunoscute, acestea pot reprezenta mai puţin de 5% din totalul cazurilor de Parkinson.

În prezent, peste 30 de medicamente destinate bolii Parkinson şi peste 600 de medicamente destinate bolilor neurologice se află în cercetare şi dezvoltare. Tratamentul bolii Parkinson poate fi medicamentos şi/sau chirugical (implantarea unui dispozitiv pentru stimularea unor zone specifice din creier).

În acest context, neurologi de marcă din întreaga lume s-au reunit, în perioada 31 martie-1 aprilie 2017, la Poiana Braşov, în cadrul celei de-a şasea ediţii a Cursului Internaţional "Movement Disorders Teaching Course" (Curs Internaţional dedicat tulburărilor comportamentului motor), pentru dezbateri pe tema unor soluţii inovatoare de diagnostic şi tratament în maladia Parkinson. De asemenea, este important de menţionat aportul neurologiei româneşti la această manifestare, dovedind în acest fel că avem specialişti valoroşi, recunoscuţi pe plan internaţional. Mai mult, descoperim în fiecare an, un interes crescut faţă de acest curs ştiinţific internaţional axat exclusiv pe problematica generată de boala Parkinson şi alte tulburări ale comportamentului motor.

La nivelul ţării, Ziua mondială a maladiei Parkinson este marcată prin desfăşurarea de numeroase acţiuni cu scopul de informare a populaţiei asupra acestei maladii.

Unul dintre simbolurile importante ale bolii Parkinson este laleaua roşie, stabilit în cadrul Conferinţei de la Luxemburg cu prilejul celei de-a IX-a ediţii a marcării Zilei mondiale a maladiei Parkinson. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Cristian Anghelache)