La 2 aprilie 2017, Ziua mondială de sensibilizare faţă de autism ("World Autism Awareness Day") se află la cea de-a X-a ediţie, fiind marcată la nivel mondial, cu scopul de a dinamiza eforturile de promovare a unei mai bune înţelegeri a autismului şi de a creşte nivelul de informare al publicului larg privind nevoile speciale ale persoanelor cu autism şi ale familiilor acestora.

Culoarea simbolică a acestei zile este albastru. Clădiri importante din întreaga lume, precum Taipei World Financial Center, Emirates Spinnaker Tower din Portsmouth, Marea Britanie, Empire State Building din New York, Doha Tower din Qatar, celebrul altar cu faimoasa statuie Lady din Libanul vor fi iluminate în albastru pentru a marca Ziua mondială de sensibilizare faţă de autism din 2017, potrivit site-ului www.autismspeaks.org.

Cu prilejul acestei zile, la nivel internaţional, sunt organizate marşuri ale tăcerii, concerte, simpozioane şi conferinţe tematice. În cadrul acestora, sunt prezentate informaţii cu privire la depistarea precoce, evoluţia, terapiile, standardele de îngrijire specifice persoanelor cu autism, atât de specialiştii din domeniu, cât şi de persoanele care au în grijă copii cu autism, urmărindu-se o colaborare cât mai bună între cele două părţi.

Ziua mondială de sensibilizare faţă de autism a fost decisă de către Adunarea Generală a ONU, prin Rezoluţia 62/139, adoptată la 18 decembrie 2007, fiind propusă de reprezentanţii statului Qatar şi sprijinită de către toate statele membre.

Evenimentul ONU dedicat World Autism Awareness Day 2017 este organizat de Departamentul de Informare Publică şi Departamentul Afacerilor Economice şi Sociale al Naţiunilor Unite, pe 31 martie 2017. Tema propusă spre abordare: "Spre autonomie şi auto-determinare" face trimitere la Convenţia privind drepturile persoanelor cu handicap (CRPD), care prevede respectarea autonomiei individuale, inclusiv a independenţei persoanelor (articolul 3), subliniind că "persoanele cu dizabilităţi au dreptul la recunoaşterea, oriunde s-ar afla, a capacităţii lor juridice" (articolul 3).

În mesajul său pentru ediţia din acest an, secretarul general al ONU, António Guterres, subliniază că "marcarea acestei zile trebuie să joace un rol în schimbarea atitudinii faţă de persoanele cu autism şi în recunoaşterea drepturilor lor în calitate de cetăţeni, care, la fel ca toţi ceilalţi, au dreptul să solicite aceste drepturi şi să ia decizii privind viaţa lor, în conformitate cu lor voinţa şi preferinţele proprii", potrivit www.un.org.

Pentru 2017 "Să rupem împreună barierele pentru autism - să construim o societate accesibilă" este tema aleasă la nivel european de asociaţia internaţională Autism-Europe, al cărei obiectiv principal este acela de a apăra drepturile persoanelor cu autism şi ale familiile lor şi de a-i ajuta să îşi îmbunătăţească calitatea vieţii, potrivit www.autismeurope.org. În alegerea temei Autism-Europe a avut în vedere mesajul transmis de Naţiunile Unite.

Campania de conştientizare de lungă durată lansată cu prilejul marcării Zilei mondiale de sensibilizare faţă de autism, de către asociaţia Autism-Europe, este axată nu doar pe conştientizarea numeroaselor obstacole cu care se confruntă persoanele autiste şi familiile acestora, ci, în special, pe identificarea modul în care noi toţi, ca societate, putem conlucra pentru a le depăşi şi a le elimina.

De 7 ani, Asociaţia Help Autism din România se alătură manifestărilor internaţionale ale zilei, ca parte a misiunii sale de a spori gradul de conştientizare a tulburării, în rândul societăţii româneşti. În acest an, ca parte a evenimentului Suflet în Culori, concert de referinţă al zilei de 2 aprilie, Asociaţia pentru Muzică, Artă şi Cultură şi Asociaţia Help Autism înscriu Bucureştiul pe harta oraşelor lumii care adoptă conceptul "Light it up blue".

Noaptea zilei de duminică, 2 aprilie 2017, a fost declarată Noaptea Albastră a Autismului, iar sediile instituţiilor ce s-au alăturat acţiunii, vor fi iluminate în albastru, între acestea, numărându-se: Muzeul Naţional al Satului "Dimitrie Gusti", Muzeul Naţional "George Enescu", Sala Radio, Sediul Kaufland din Barbu Văcărescu şi creart - Centrul de Creaţie, Artă şi Tradiţie al Municipiului Bucureşti.

În lume, unul din 68 de copii suferă de această tulburare. Autismul poate să apară în orice familie, indiferent de rasă, etnie, zonă geografică, nivel de educaţie şi este de aproximativ 4,5 ori mai frecvent în rândul băieţilor (1 în 42) decât în rândul fetelor (1 din 189), potrivit datelor publicate de www.cdc.gov. În România, sunt aproximativ 30.000 de persoane care suferă de Tulburări din Spectrul Autist. Autismul nu se poate vindeca, dar printr-o intervenţie timpurie intensivă, până la 47% dintre copiii cu autism pot avea o viaţă independentă. Fără terapie, simptomele autismului şi comportamentele disfuncţionale se agravează în timp. Implicarea familiei în terapie este vitală în recuperarea copilului - este necesară o informare continuă şi o participare activă în programul de terapie. Autismul a fost considerat în trecut o boală rară.

Autismul este o boală caracterizată de scăderea capacităţii de a interacţiona în plan social şi de a comunica, de un comportament stereotip şi repetitiv cu simptome ce se manifestă de obicei înaintea vârstei de 3 ani. Tulburările de spectru autist (TSA) sunt complexe, au cauze multiple şi pot afecta creierul în moduri diferite.

Persoanele cu autism au nevoie de terapie continuă, care vizează îmbunătăţirea sau dezvoltarea abilităţilor de comunicare, combaterea izolării sociale, formarea unei anumite rutine, acumularea de informaţii şi cunoştinţe, estomparea comportamentelor disruptive etc. Întreruperea terapiei sau fluctuaţiile de participare la şedinţele terapeutice conduc, de cele mai multe ori, la înregistrarea unui regres sau la consecinţe ireversibile. Pe lângă terapia individuală este nevoie şi de terapie de grup care să vizeze procesul de dezvoltare a propriei personalităţi sociale.

În 1943, doctorul Leo Kanner a descris pentru prima dată 11 copii care s-au prezentat la clinica sa cu o combinaţie de grave deficienţe de vorbire şi marcate de anormalităţi în interacţiunea socială, având o înclinaţie spre comportamente stereotipe, repetitive. Aceşti 11 copii au fost primii copii diagnosticaţi cu autism infantil.

De-a lungul istoriei sale, Naţiunile Unite au promovat drepturile şi bunăstarea persoanelor cu handicap, inclusiv a copiilor cu dizabilităţi de dezvoltare. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Cristian Anghelache)