Ornitologii, dar şi iubitorii de natură şi păsări, sărbătoresc, în fiecare an, la 1 aprilie, Ziua internaţională a păsărilor, evenimentul marcând reîntoarcerea păsărilor din zonele unde au iernat, se arată pe http://chm.nature.cz/. Totodată, evenimentul are ca scop conştientizarea de către public a nevoii de a proteja păsările prin ocrotirea habitatelor lor.

Una dintre cele mai timpurii măsuri de protecţie a păsărilor a fost luată în timpul domniei lui Henric al VIII-lea în Anglia. În 1534 a fost emis un act care susţinea ''viaţa păsărilor sălbatice'' prin protejarea ouălor de stârci, lopătari sau dropii, se arată pe http://parkscanadahistory.com/. În secolele XVIII şi XIX, alte ţări, precum Olanda şi Germania au emis o serie de legi ce protejau anumite specii de păsări.

La 19 martie 1902, o Convenţie Internaţională pentru protecţia păsărilor utile pentru agricultură a fost semnată la Paris, de către reprezentanţii a 13 ţări europene. Aceasta a fost unul dintre primele documente ecologice, prin care se proteja natura, respectiv păsările, potrivit aspbirds.ro.

Convenţia a fost ratificată la 6 decembrie 1905 şi a intrat în vigoare la 1 aprilie 1906. La 18 octombrie 1950, tot la Paris, a fost semnată o altă Convenţie internaţională privind protecţia păsărilor, care a înlocuit documentul precedent.

Ziua Internaţională a Păsărilor este marcată în cadrul programului UNESCO sub titulatura "Omul şi biosfera", şi are ca semnificaţie nu doar semnarea convenţiei, ci şi perioada de migrare a păsărilor din iarnă spre primăvară, scopul fiind acela de a educa nevoia şi grija oamenilor pentru păsările sălbatice.

Astăzi, urmând termenii privind protecţia naturii, a ocroti păsările înseamnă a păstra nealterate caracteristicile mediului natural cu tot ceea ce implică această definiţie: reducerea şi eliminarea poluării apei, solului şi aerului, diminuarea cantităţii de pesticide utilizate în agricultură şi silvicultură, refacerea unor habitate (păduri, mlaştini, pajişti) într-o formă cât mai apropiată de cea naturală, diminuarea sau eliminarea acţiunilor umane exercitate direct asupra păsărilor (capturare cu capcane, vânătoarea, distrugerea cuiburilor).

Se cunoaşte faptul că unele specii de păsări care în trecut erau dependente de un anumit tip de habitat au dispărut, iar altele au încercat să se adapteze la medii noi de viaţă profund modificate sau la unele nou create de om. Pe de altă parte, oamenii au posibilitatea de a ajuta păsările asigurându-le condiţii de cuibărit şi de hrănire, iar acest lucru se poate face oriunde, atât în rezervaţii naturale, cât şi în grădini sau în parcuri.

La noi în ţară, această zi a fost marcată în perioada interbelică, mai ales în şcoli. Elevii, sub coordonarea profesorului de ştiinţe naturale, instalau cuiburile artificiale pe care le construiseră pentru păsări în timpul iernii. Începând cu perioada de după cel de-al Doilea Război Mondial şi instaurarea comunismului, sărbătoarea a fost dată uitării.

Societatea Ornitologică Română (SOR) fondată în 1990, sub patronajul Academiei Române, a depus eforturi în vederea readucerii acestei zile dedicate păsărilor în actualitate, potrivit site-ului oficial. În martie 1994, Ministerul Învăţământului şi Ştiinţei, în urma solicitărilor din partea SOR, şi-a declarat acordul pentru organizarea în şcoli a Zilei păsărilor, fiind sărbătorită în fiecare an la 1 aprilie.

În această zi, Societatea Ornitologică Română organizează şi coordonează diverse evenimente pentru a trage un semnal de alarmă în privinţa dispariţiei speciilor de păsări de pe teritoriul ţării noastre. Societatea monitorizează populaţiile de păsări sălbatice şi face eforturi constante şi active pentru protejarea habitatelor acestora şi pentru protecţia mediului înconjurător în general. Printre proiectele desfăşurate de SOR, se află proiectul ''Spring Alive'', ce implică simpla observare a păsărilor, proiectul ''Protecţia berzei albe în România'', ''Salvarea coloniei de pelican creţ de pe insula Ceaplace din Delta Dunării'', ''Atlasul Păsărilor din Bucureşti'', ''Sanctuarul Păsărilor de la Caraorman''. De asemenea, la sfârşitul anului 2015, SOR a demarat proiectul "Bucureştiul Prinde Aripi", prima etapă fiind montarea de hrănitori pentru păsările sălbatice în parcurile din Bucureşti.

În 2016, pe lângă alte acţiuni organizate cu prilejul acestei zile, Grădina Zoologică din Bucureşti i-a invitat pe cei mai mici vizitatori să participe la un atelier de desene şi modelaj păsări, dar şi la prezentarea "Lecţia despre păsări", care s-a încheiat cu un concurs în cadrul căruia copiii ş-au putut dovedi abilităţile asamblând hrănitori pentru păsările sălbatice. Totodată a fost deschisă expoziţia cu tema "Întâi oul?". AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea; editor: Horia Plugaru)