Ziua internațională Nowruz

 •  Documentare
595 afişări

Sărbătorită în fiecare an la 21 martie, când are loc, de cele mai multe ori, echinocțiul de primăvară, Ziua internațională Nowruz vestește nu numai prima zi de primăvară, ci și începutul unui nou an, pentru peste 300 de milioane de persoane din lumea întreagă.

4fb58ee8-e862-4b7a-9812-906b5882c692

Păpuși tradiționale, simbolizând sărbătoarea Nowruz, sunt expuse la Teheran; 18 martie 2017)

Conform site-ului oficial al Organizației Națiunilor Unite, această zi este marcată de peste 3.000 de ani în Balcani, în Bazinul Mării Negre, în Caucaz, în Asia Centrală, în Orientul Mijlociu, dar și în alte regiuni.

Cuvântul Nowruz, de origine persană/iraniană, înseamnă ''zi nouă''. În momentul echinocțiului de primăvară, razele soarelui cad perpendicular pe linia ecuatorului, luminând în mod egal atât emisfera nordică, cât și pe cea sudică, iar ziua este egală cu noaptea. Nowruz este o celebrare a renașterii naturii. Grafia diferă, însă, de la o țară la alta, Ziua fiind cunoscută și ca Novruz, Navruz, Nooruz, Nevruz, Nauryz sau Nawrez.

Potrivit site-ului http://unesco.mfa.gov.az/, termenul ''Nowruz'' a fost consemnat pentru prima dată în secolul al II-lea, dar ziua era sărbătorită încă din perioada Imperiului Ahemenid (cca. 548-330 BC), primul dintre imperiile persane, și de aici s-a răspândit în toate regiunile care au intrat sub influența culturală persană sau iraniană, ajungând să fie celebrată în Afghanistan, Azerbaidjan, Caucazul de Nord, în estul Turciei și în nordul Irakului, în Tadjikistan, Turkmenistan, Uzbekistan, Republica Kârgâză, Kazahstan și în alte câteva comunități din Asia centrală și de sud.

Sărbătorirea zilei Nowruz promovează valorile păcii și ale solidarității între generații și în interiorul familiilor, dar și consolidarea legăturilor între popoare, bazate pe respect reciproc și pe relații de bună vecinătate, contribuind astfel la diversitate culturală și la prietenie între diferite comunități. Ritualurile practicate cu această ocazie reflectă legătura inseparabilă dintre om și natură și a respectului acestuia față de sursele naturale de viață.

Proiectul privind decretarea Zilei internaționale Nowruz a fost elaborat de statele Afganistan, Azerbaidjan, Albania, fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Iran, India, Kazahstan, Republica Kârgâză, Tadjikistan, Turcia și Turkmenistan și a fost prezentat la cea de-a 64-a sesiune a Adunării Generale a Națiunilor Unite. La 30 septembrie 2009, Nowruz a fost inclusă în Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității UNESCO, iar la cea de-a 71-a reuniune plenară, care a avut loc la 23 februarie 2010, Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluție prin care data de 21 martie devenea Ziua internațională Nowruz. Cu aceeași ocazie, au fost invitate să participe la evenimentele prilejuite de această sărbătoare toate statele membre interesate, îndeosebi agențiile specializate și UNESCO, cât și organizațiile partenere, fie ele internaționale sau regionale, dar și organizațiile non-guvernamentale.

În prezent, în țările care sărbătoresc Ziua internațională Nowruz, dar și în comunitățile acestora de peste hotare, se organizează festivaluri tradiționale, concerte, evenimente culturale sau chiar adevărate ceremonii de plantare, pentru a marca, astfel, renașterea naturii.

Manifestări prilejuite de Ziua internațională Nowruz; Bișkek, 15 martie 2017

Începând cu anul 2016, "Sărbătoarea Sosirii Primăverii", denumită "Nawrez" este celebrată și în țara noastră, pentru membrii minorității tătare turco-musulmane.

Propunerea legislativă pentru declararea acestei zile, inițiată de deputați PSD, PNL și aparținând grupului minorităților naționale altele decât cea maghiară, a fost adoptată de Senat, la 22 septembrie 2015, cu toate că, anterior, primise din partea Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități un raport de respingere.

În expunerea de motive, inițiatorii au susținut că Nawrez reprezintă pentru această minoritate "o sărbătoare foarte veche, cu o deosebită încărcătură simbolistică", astfel că este celebrată anual în data de 21 martie. "Din Asia până în Europa, fiecare popor își are propriile legende despre Nawrez. Nawrez-ul se serbează în fiecare an de membrii minorității tătare turco-musulmane din România, pe data de 21 martie, iar această dată coincide cu echinocțiul, fenomen astrologic ce prevestește începerea primăverii în emisfera nordică", se mai arăta în expunerea de motive.

La 25 noiembrie 2015, Plenul Camerei Deputaților a adoptat proiectul de lege privind declararea acestei zile, în expunerea de motive arătându-se că "Sărbătoarea Nawrez și a anului nou este asemănată cu sărbătoarea de Paște a creștinilor prin prisma compatibilității legate de tradiții și obiceiuri". Cu ocazia acestei sărbători, se vopsesc ouă în trei culori — roșu, galben și verde, iar tradiția spune că până ce pe pământ nu cad coji de ouă, nu vine primăvara. "Cojile de ouă căzute pe pământ semnifică scăparea de greutăți și instaurarea unui început mai bun. Este cea mai importantă sărbătoare după Bayram a minorității turco-tătare".

Ouă vopsite, parte a tradiției sărbătorii Nowruz; Teheran, 17 martie 2017

La 17 decembrie 2015, președintele Klaus Iohannis a semnat decretul de promulgare a legii.

Potrivit Legii nr. 333/2015 privind declararea zilei de 21 martie ca Sărbătoare a sosirii primăverii pentru membrii minorității tătare turco-musulmane, denumită "Nawrez", în localitățile în care se organizează manifestări dedicate acestei sărbători, autoritățile administrației publice locale pot contribui cu sprijin logistic și/sau financiar, după caz. Totodată, Societatea Română de Televiziune și Societatea Română de Radiodifuziune pot transmite, în cadrul emisiunilor dedicate minorităților naționale, aspecte de la manifestările dedicate Sărbătorii Nawrez.

Nawrez este sărbătorit în fiecare an de comunitatea tătară din Dobrogea. Potrivit tatar-tatarman.blogspot.ro, pentru a întâmpina sosirea primăverii, femeile fac curat în casă și în curte și pregătesc mâncăruri tradiționale. Bărbații merg la geamie, unde se roagă pentru un an îmbelșugat, iar copiii merg la colindat cu o creangă de copac înflorită și împodobită. Fiecare dintre cei colindați adaugă câte un obiect la această creangă, cum ar fi o batistă, o maramă sau un batic, și le dăruiesc copiilor ouă vopsite, fructe, dulciuri sau bani.

AGERPRES/(Documentare — Andreea Onogea, editor: Marina Bădulescu, editor online: Anda Badea)

Etichete:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Comentează


Articole recomandate


Știrile momentului

Știri recente din Documentare

Cele mai citite din Documentare

Tu actualizezi lumea.

Ai filmat sau fotografiat un eveniment ieșit din comun? Noi îţi publicăm știrea.

Află mai multe
Noul Agerpres