Modifică dimensiunea fontului:
Cântăreaţa de muzică uşoară Doina Badea s-a născut la 6 ianuarie 1940, la Craiova. A urmat cursurile şcolii primare şi liceale în oraşul natal. În paralel cu studiile liceale, a frecventat şi cursurile Conservatorului ''Cornetti'' din Craiova şi a făcut parte din corul Ansamblului artistic ''Nicolae Bălcescu'', sub conducerea maeştrilor Mihai Bârcă şi Alexandru Racu.
A efectuat studii de canto la Şcoala Populară de Artă din Craiova. A făcut parte din colectivul Filarmonicii de stat "Oltenia", în calitate de coristă şi solistă în unele concerte.
A debutat în 1960 pe scena Teatrului Muzical din Deva, distingându-se prin vocea aparte, gravă, cu un ambitus puternic. A rămas aici vreme de trei ani, apărând în numeroase spectacole de succes, între care: ''Şarjele revistei'', ''Pe treptele revistei'', ''Vacanţă muzicală'', ''Strada mare'', ''Pagini alese din revista de altădată'', potrivit site-ului cotidianului craiovean Cuvântul libertăţii, www.cvlpress.ro.
În 1963 a fost angajată la Teatrul ''Constantin Tănase'' din Bucureşti.
A fost prezentă la ediţii ale Festivalului ''Maria Tănase'', organizate la Craiova. A cântat la Savoy, la Sala Palatului, la Sala Radio, sub bagheta maestrului Sile Dinicu.
După numeroase apariţii la radio şi TV în emisiuni ca ''(Bună seara, fete, bună seara, băieţi'', ''Album duminical''), a înregistrat pentru Electrecord, a participat la turnee peste hotare, apariţia sa pe renumita scenă ''Olympia'' din Paris fiind unul dintre succesele sale de notorietate. A susţinut recitaluri la Festivalul internaţional ''Cerbul de Aur'' din 1968 şi 1971, potrivit paginii de facebook dedicată artistei, www.facebook.com/pg/DoinaBadea.RIP.
A cucerit premii la festivalurile de la Mamaia din 1963 (cu melodia ''Spre soare zburăm'' de George Grigoriu) şi din 1964 (cu melodiile ''Tu'' de Vasile Veselovschi şi ''Nimeni'' de Henri Mălineanu). În 1967 a obţinut, cu piesa ''Din totdeauna pe acest pământ'', Marele premiu de la Mamaia.
Colegă de breaslă şi de generaţie cu Doina Badea, Margareta Pâslaru şi-a amintit că a filmat la malul mării, împreună cu Doina Badea, producţii regizate de Valeriu Lazarov, care au fost premiate în străinătate.
''În cadrul colaborărilor cu Teatrul 'Constantin Tănase', am jucat în 1967 şi la sala din Calea Victoriei nr.174. Acolo m-am reîntâlnit cu Doina Badea, după ediţiile Festivalului Mamaia la care amândouă am fost solicitate începând cu 1963. Doina primea melodii festivaliere, ample, potrivite vocii sale puternice şi volumului remarcabil, punând în valoare compozitori câştigători ai premiului I, în fiecare an. În acea perioadă, Valeriu Lazarov a realizat cu noi filmări la malul mării, producţii pentru care inventivul regizor a fost premiat peste hotare. În general, vorbind despre relaţia mea respectuoasă cu colegii din acea vreme, fiecare dintre noi era preocupat de repertoriu, repetiţii, înregistrări, de apariţii TV individuale, turnee şi concerte, nu prea aveam vreme de ceea ce numim 'socializare''', a declarat pentru AGERPRES Margareta Pâslaru.
Timbrul cald, calităţile interpretative au fost doar câteva din atuurile care au impus-o pe Doina Badea ca una dintre cele mai populare şi îndrăgite soliste de muzică uşoară din România, rămânând interpreta de neuitat a numeroase piese, printre care: "Ploaia şi noi", "Vechiul pian", "Romanţa inimii", "De ce pari trist", "Cred în fericirea noastră", "La un pas de fericire", "Nu vreau să văd pe nimeni trist", "Se-ntorc vapoarele", ''Mai spune-mi că nu m-ai uitat'', ''Cântau privighetori'', ''Cred în fericirea noastră'', ''Mi-e dor de ochii tăi'', ''Deschide fereastra!'', ''Tu'', ''De unde ştii vioară, tu'', ''Vioara'', ''Păstrează-mă doar pentru tine'', ''Cum n-ai văzut'', ''Cânta un matelot''.
A colaborat cu cei mai buni compozitori ai acelei perioade - Temistocle Popa, Vasile Vasilache, Eli Roman, Vasile Veselovschi, Gherase Dendrino, George Grigoriu, Henri Mălineanu, Nicolae Kirculescu.
Calităţile vocale i-au permis şi abordarea cu succes a muzicii populare - ''Lung e drumul Gorjului'', ''Mi-am pus busuioc în păr'', ''Hăulita''. De asemenea, a cântat romanţe, inspirată de marea artistă Ioana Radu - ''De ţi-ar spune poarta ta'', ''Romanţa inimii'', ''În cârciumioara unde cântă un cobzar''.
A efectuat turnee în străinătate, la Moscova, în Polonia, în Germania, în Franţa, în Israel.
"Doina Badea avea un ambitus clasic (...). În perioada aceea se purtau vocile mari (...). Stilul ei era foarte sobru, serios, nu dansa, nu se mişca pe scenă. Stilul ei era simplu: venea la microfon, cânta piesa şi pleca. (...) Compozitorii îi dădeau piese deosebite. A fost 'Ploaia şi noi', de Vasile Vasilache jr, care a şi luat unul dintre primele premii internaţionale, dacă nu mă înşel, la Bratislava", afirma Octavian Ursulescu, referindu-se la vocea marii artiste, într-un interviu, în jurnalul.ro.
Din discografia artistei amintim: ''Cum e iubirea'' (1979), ''Poate odată vom trăi din amintiri'' (1973), ''Hăulita'' (1970, ''Doina Badea şi Constantin Drăghici la Festivalurile Internaţionale 1967 (1968), ''Mama'' (1967), ''Tu'' (1965), ''Îmi cântă la fereastră marea'' (1964), ''Ploaia şi noi'' (1963).
Doina Badea a fost căsătorită cu Traian Zmeu, şi avea doi copii: Bogdan-Traian şi Andrei-Claudiu. Artista a murit la 4 martie 1977, împreună cu familia, în urma cutremurului care a produs prăbuşirea clădirii în care locuia. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Irina Andreea Cristea)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.