Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

La 1 ianuarie 2017 se împlinesc zece ani de când România face parte din Uniunea Europeană (UE).

Comisia Europeană a confirmat, la 26 septembrie 2006, prin Raportul de monitorizare prezentat la Strasbourg de comisarul european pentru Extindere, Olli Rehn, intrarea României, alături de Bulgaria, în UE, la 1 ianuarie 2007.

Procesul de aderare a României la UE a început efectiv în 1993, odată cu semnarea, la 1 februarie, a Acordului european instituind o asociere între Comunităţile Europene şi statele membre ale acestora, pe de o parte, şi România, pe de altă parte. Acest acord recunoştea obiectivul ţării de a deveni membru al Uniunii şi prevedea asistenţă financiară şi tehnică din partea acesteia.

La 22 iunie 1995, la Paris, în cadrul unei ceremonii oficiale, ministrul român al afacerilor externe, Theodor Meleşcanu, a depus cererea oficială a României de aderare la Uniunea Europeană. Această cerere de aderare era însoţită de documentul "Strategia naţională de pregătire a aderării României la Uniunea Europeană", semnat la Snagov, cu o zi înainte, respectiv la 21 iunie, de către toţi liderii partidelor parlamentare, de preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului României şi de preşedintele Ion Iliescu.

La 27 iunie 1995, în Palatul Festivalurilor de la Cannes, s-a desfăşurat Consiliul European al Uniunii Europene, la care a fost prezent şi preşedintele Ion Iliescu. Momentul a avut o însemnătate aparte pentru statele asociate, calitate în care se afla şi România, datorită aprobării de către statele membre a Cartei Albe, un cadru general al legislaţiei comunitare în domeniul pieţei interne şi al cerinţelor pe care statele asociate trebuiau să le adopte pentru armonizarea legislaţiei comunitare cu cea naţională.

România îşi completează statutul de stat asociat la Uniunea Europeană prin semnarea, la Bruxelles, la 30 iunie 1995, a Protocolului adiţional la Acordul de Asociere, prin care este finalizat cadrul juridic de participare a României la programele comunitare care vizau domeniile economic, tehnic, ştiinţific şi cultural.

Transpunerea în practică a prevederilor Acordului European de Asociere, precum şi pregătirea procesului de aderare a României la Uniunea Europeană au revenit Comitetului Interministerial pentru Integrare Europeană, care şi-a început oficial activitatea în cadrul primei reuniuni, la 14 august 1995.

La 27 iunie 1997, la Amsterdam, are loc summit-ul Uniunii Europene, la care sunt invitate să participe şi statele candidate la aderare, iar România a fost reprezentată la lucrările acestei reuniuni de o delegaţie condusă de preşedintele Emil Constantinescu.

La 15 iulie 1997, Comisia Europeană a publicat Agenda 2000, caracterizată drept un pachet de măsuri, care indică calea de urmat pentru realizarea aderării. Documentul este structurat pe trei părţi şi se referă la viitorul politicilor comunitare, extinderea Uniunii Europene şi perspectivele financiare ale Uniunii Europene pentru perioada 2000-2006. De asemenea, documentul are anexate opiniile Comisiei, elaborate pe baza criteriilor de la Copenhaga, privind cererile de aderare formulate de Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia. Comisia a realizat evaluări pentru fiecare ţară în parte privind gradul de îndeplinire a condiţiilor de aderare, iar România nu a fost inclusă în categoria ţărilor recomandate să înceapă negocierile de aderare.

Autorităţile de la Bucureşti au realizat un Program Naţional de Aderare a României la Uniunea Europeană pe termen mediu, care era structurat în patru părţi. Acest program a fost prezentat, la 21 mai 1998, în şedinţa de guvern, de către Alexandru Herlea, ministrul delegat pe lângă prim-ministru pentru integrare europeană, iar după ce a fost discutat în plenul celor două Camere ale Parlamentului, a fost transmis, la 25 iunie 1998, Comisiei Europene.

Executivul comunitar a propus, la 13 octombrie 1999, începerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană cu Malta, Letonia, Lituania, Slovacia, Bulgaria şi România, dar în ceea ce priveşte ultimele două state mai trebuia aşteptată decizia Consiliului European de la Helsinki din decembrie 1999.

Cu ocazia summit-ului şefilor de stat şi de guvern ai UE de la Helsinki, de la 10-11 decembrie 1999, liderii celor 15 state membre au aprobat în prima zi a Consiliului European începerea negocierilor de aderare a celor şase state, printre care şi România, cu precizarea că momentul aderării se va produce atunci când statele vor fi îndeplinit condiţiile de aderare.

Momentul deschiderii negocierilor de aderare ale României cu Uniunea Europeană s-a consumat la Bruxelles, la 15 februarie 2000, în cadrul Conferinţei Interguvernamentale România-UE la nivel de miniştrii de externe ai celor 15 state membre cu delegaţia română condusă de ministrul Afacerilor Externe, Petre Roman.

La 29 iunie 2001, Ministerul Integrării Europene trimite la Bruxelles, Comisiei Europene, ediţia 2001 a Programului Naţional de Aderare a României la UE, care reflectă stadiul de pregătire a statului român pentru aderare, evoluţiile în îndeplinirea fiecărui criteriu în parte şi pe fiecare domeniu de activitate.

În debutul sesiunii de lucru din 2001, Parlamentul European votează, la 5 septembrie, raportul întocmit de raportorul pentru România, Emma Nicholson, şi care privea stadiul de aderare al României la Uniunea Europeană. Evaluarea procesului de pregătire pentru aderare a României la blocul comunitar a fost subiectul vizitei comisarului european pentru extindere, Guenter Verheugen, la Bucureşti, la 20-21 februarie 2003.

La 11 martie 2004, Parlamentul European a aprobat, cu 374 de voturi favorabile, 10 împotrivă şi 29 de abţineri, raportul referitor la candidatura României şi Bulgariei de aderare la Uniunea Europeană.

Ceremonia istorică desfăşurată la Dublin, la 1 mai 2004, prin care Uniunea Europeană a primit cele zece noi state membre, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Slovenia, Ungaria, a reprezentat şi ocazia pentru liderii de la Bruxelles de a transmite un mesaj de încredere autorităţilor de la Bucureşti prin vocea comisarului pentru extindere, Gunther Verheugen, care a declarat că "marele proiect" european nu este complet atât timp cât România şi Bulgaria nu au aderat la UE, "care sunt o parte integrantă a acestui proiect".

România finalizează, din punct de vedere tehnic, negocierile de aderare la UE, la 8 decembrie 2004, la Bruxelles, prin închiderea provizorie a ultimelor două capitole: "Politica în domeniul concurenţei" (cap. 6) şi "Justiţie şi afaceri interne" (cap. 24), cu prilejul conferinţei de aderare România-UE.

La 14 decembrie 2004, Comisia Europeană confirmă, în cadrul celei de-a XII-a şi ultime Conferinţe Interguvernamentale de Aderare a României la UE, desfăşurată la Bruxelles, închiderea provizorie a tuturor celor 31 de capitole de negociere, urmând ca decizia politică de închidere a negocierilor să fie pronunţată la Consiliul European în cadrul reuniunii de iarnă.

Reprezentanţii Comisiei Europene au subliniat că România va trebui să îşi respecte în totalitate angajamentele asumate în vederea închiderii negocierilor şi să facă din reforma administraţiei publice, a sistemului judiciar şi din lupta împotriva corupţiei, priorităţi absolute pentru perioada următoare.

Parlamentul European a votat, la 16 decembrie 2004, raportul referitor la progresele României pe calea aderării la Uniunea Europeană, recomandând semnarea Tratatului de aderare în primăvara anului 2005 şi aderarea efectivă, împreună cu Bulgaria, la 1 ianuarie 2007.

În cadrul reuniunii de iarnă a Consiliului European, desfăşurat la 17-18 decembrie 2004, liderii Uniunii Europene au aprobat ca Tratatul de aderare a României şi Bulgariei la UE să fie semnat în aprilie 2005, iar aderarea ca state cu drepturi depline a celor două ţări să aibă loc în 2007, în cazul în care îşi vor continua reformele şi îşi vor îndeplini angajamentele asumate.

La 13 aprilie 2005, la Strasbourg, Parlamentul European a acordat, cu 497 de voturi favorabile, 93 împotrivă şi 71 de abţineri, avizul conform pentru semnarea Tratatului de aderare al României la Uniunea Europeană.

Delegaţia română, condusă de preşedintele Traian Băsescu, a participat, la 25 aprilie 2005, la Luxemburg, la ceremonia de semnare a tratatului de aderare a României la instituţiile Uniunii Europene.

La 13 octombrie 2005, cu aproape două săptămâni înaintea prezentării în Parlamentul European a raportului tehnic de monitorizare a progreselor înregistrate de România pe calea aderării, comisarul european Olli Rehn a efectuat o vizită de documentare la Bucureşti, pentru a discuta cu autorităţile române şi pentru a lua un ultim puls asupra transpunerii în practică a măsurilor ce se impun pentru a respecta calendarul aderării României, la 1 ianuarie 2007.

La 25 octombrie 2005, la Strasbourg, în plenul Parlamentului European, comisarul european pentru extindere, Olli Rehn, a prezentat, structurat în cadrul celor două rapoarte, poziţiile Comisiei Europene privind nivelul atins de Bulgaria şi de România pe calea aderării.

Conform prezentării comisarului european, ambele state au înregistrat progrese în îndeplinirea obligaţiilor asumate. România a înregistrat progrese în domeniul justiţiei, al concurenţei şi al ajutoarelor de stat şi o anume ameliorare în privinţa alinierii legislaţiei la normele comunitare. Atât Bulgaria, cât şi România au făcut progrese în domeniul respectării drepturilor omului şi ale minorităţilor, dar este obligatoriu ca eforturile să continue în domeniul economiei. Olli Rehn a evidenţiat reformele structurale foarte importante şi creşterea economică remarcabilă din anul 2005, aproximativ 8,3 la sută pentru România. Bulgaria trebuie să-şi intensifice eforturile pentru reducerea deficitului de cont curent, iar România să acorde o atenţie considerabilă balanţei comerciale.

La 26 septembrie 2006, la Strasbourg, Comisia Europeană a prezentat raportul comprehensiv de monitorizare a României şi Bulgariei, în care s-a făcut precizarea, pentru prima dată, că cele două state candidate sunt pregătite să adere la 1 ianuarie 2007.

La 24 noiembrie 2006, Republica Federală Germania a ratificat Tratatul de Aderare al României şi Bulgariei la Uniunea Europeană, fiind ultimul stat care încheie acest proces necesar.

Consiliul European de la Bruxelles, din 14-15 decembrie 2006,  a confirmat aderarea României şi a Bulgariei la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007. 

După primirea în UE, România are reprezentanţi în toate instituţiile europene, iar cetăţenii săi beneficiază de drepturile conferite de cetăţenia europeană. Limba română a devenit una dintre limbile oficiale ale UE, toate documentele comunitare urmând a fi traduse şi în limba română.

Ţara noastră a organizat alegeri europarlamentare de trei ori: la 25 noiembrie 2007, pentru alegerea a 35 de europarlamentari români, la 7 iunie 2009, pentru cele 33 de mandate de europarlamentar, care au revenit României, iar la 25 mai 2014, pentru 32 de mandate.

De-a lungul celor zece ani de la aderarea la UE, ţara noastră a avut trei comisari europeni. Leonard Orban şi-a preluat funcţia de comisar european pentru Multilingvism la 1 ianuarie 2007. El a gestionat un buget de aproximativ 1,2 miliarde de euro, având în subordine 3.400 de persoane. Portofoliul multilingvismului a cuprins traducerile, interpretarea şi oficiul pentru publicaţii oficiale al Uniunii Europene. Mandatul său s-a încheiat la 9 februarie 2010.

Al doilea comisar european din partea României a fost Dacian Cioloş, pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, fiind învestit în funcţie la 9 februarie 2010. Dacian Cioloş a gestionat unul dintre cele mai importante portofolii, care a avut alocat pentru anul 2010 circa 50 de miliarde de euro, aproape o treime din bugetul Uniunii Europene.

Al treilea comisar european din partea României este, de la 1 noiembrie 2014, Corina Creţu (până în 2019), pentru Politica Regională a Comisiei Europene. Conform site-ului corinacretu.worldpress.com, în perioada iunie-octombrie 2014, a ocupat funcţia de vicepreşedinte al Parlamentului European. Potrivit mae.ro, portofoliul Politica Regională reprezintă un portofoliu important, care, prin natura şi responsabilităţile pe care le implică, face parte din majoritatea grupurilor de coordonare pe orizontală (aşa numitele "echipe de proiect") din cadrul Comisiei Europene.

România este reprezentată în cadrul instituţiilor şi organelor UE - Consiliul, Comisia Europeană, Parlamentul European, prin membri desemnaţi/aleşi, încă de la aderarea la UE.

România are drept de vot în toate reuniunile Consiliului Uniunii Europene. Ca cel de-al şaptelea stat membru, după mărime/criteriu demografic, României i-au fost atribuite 14 voturi.

În Parlamentul European, în legislatura 2014-2019, cetăţenii României sunt reprezentaţi de 32 de deputaţi europeni, aleşi prin vot direct în urma alegerilor desfăşurate la 25 mai 2014. Parlamentarii europeni aleşi vor ocupa această poziţie până în anul 2019, când vor avea loc alegeri europene în toate statele membre pentru desemnarea unui nou Parlament European. Mandatul din perioada 2014-2019 este cel de-al treilea pentru europarlamentarii români şi al doilea mandat complet, de 5 ani.

Alţi reprezentanţi ai României în cadrul instituţiilor UE: un judecător la Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene - Camelia Toader; un judecător la Tribunalul Uniunii Europene - Andrei Popescu; un membru în Curtea de Conturi - George Pufan, 15 membri în Comitetul Economic şi Social şi 15 membri în Comitetul Regiunilor, potrivit www.mae.ro.

De asemenea, Banca Naţională a României face parte din Sistemul European al Băncilor Centrale, iar guvernatorul acesteia participă, ca membru cu drepturi depline, la Consiliul General al Băncii Centrale Europene şi la comitetele acesteia. AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, redactor Arhiva Foto: Mihaela Tufega, Elena Bălan; editor: Andreea Onogea)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.