COD GALBEN: 19-01-2020 Intre 07:00 si 10:00 se va semnala local ceaţă cu depunere de chiciură și izolat burniță cu depuneri de polei in Județul Maramureş, Județul Cluj, Județul Sălaj, Județul Satu Mare; COD GALBEN: 19-01-2020 Intre 05:00 si 11:00 se va semnala ceață care determină reducerea vizibilității local sub 200 m și izolat sub 50 m in Județul Alba, Județul Alba, Județul Mureş, Județul Harghita, Județul Sibiu; COD GALBEN: 19-01-2020 Intre 05:00 si 11:00 se va semnala ceaţă care local determină scăderea vizibilităţii sub 200 m in Județul Cluj;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Regatul Thailandei sărbătoreşte, în fiecare an, Ziua naţională la 5 decembrie, ziua de naştere a fostului rege Rama IX (Bhumibol Adulyadej). După decesul fostului suveran la 13 octombrie 2016, Ziua naţională a ţării ar putea fi înlocuită cu 28 iulie, ziua de naştere a succesorului acestuia, Rama X (Maha Vajiralongkorn).

Monarhie constituţională şi cu o suprafaţă de 513.120 kmp, Thailanda este o ţară în Asia de sud-est, învecinată cu Cambodgia la est, Golful Thailandei şi Malaysia la sud, precum şi cu Marea Andaman şi Myanmar la vest.

Thailanda mai este cunoscută şi ca Siam, care a fost denumirea oficială a ţării până la 23 iunie 1939, dată la care a fost schimbată în Thailanda. În 1945 i s-a dat, din nou, denumirea de Siam, dar la 11 mai 1949 a revenit la denumirea de Thailanda. Unii locuitori, în special minoritatea chineză, continuă să folosească denumirea de Siam.

Statul asiatic este împărţit în opt mari regiuni, subdivizate în 77 de provincii şi capitala la Bangkok. Fiecare provincie este împărţită în districte: în anul 2000 erau 795 de districte (Amphoe), 81 subdistricte (King Amphoe) şi 50 de districte ale Bangkokului (khet). Oraşele principale sunt Chiang Mai, Hat Yai, Nakhon Pathom, Nonthaburi, Pak Kret.

Climatul este tropical şi caracterizat de musoni. Există un muson de sud-vest, ploios, cald şi înnorat de la mijlocul lunii mai până în septembrie, şi, de asemenea, un muson uscat şi rece din nord-est din noiembrie până la mijlocul lunii martie. Istmul din sud este întotdeauna cald şi umed.

Populaţia este reprezentată, în majoritate, de etnicii thailandezi şi laoţieni, ultimii concentraţi în regiunea nord-estică Isan, formând aproximativ o treime din populaţie. Există, de asemenea, o mare comunitate de chinezi-thailandezi care a jucat în istorie un rol economic important. Alte grupuri etnice sunt: mala, în sud, mon, khmer şi diferite triburi hill.

Aproape 95% dintre thailandezi sunt budişti de tradiţie therevada, dar în sudul ţării sunt câteva zone musulmane şi mici minorităţi creştine, existând şi câteva grupări hinduse. Limba thailandeză este limba naţională, scrisă în alfabetul propriu, dar multe dialecte etnice şi regionale se întâlnesc în zonele cu populaţie predominantă lao sau khmer.

Potrivit www.mae.ro, în 1238, în partea centrală a teritoriului actual al Thailandei a fost întemeiat regatul Sukhothai, primul regat thailandez dintre statele feudale siameze întemeiate în valea fluviului Mae Nam Chao Phraya, pe fondul colapsului Imperiului Khmer. Aceste regate au fost unificate în timp de cel mai puternic dintre ele, regatul Ayutthaya (fondat în 1351). Odată cu urcarea pe tron, în 1782, a regelui Rama I (Buddha Yodfa Chulaloke), primul rege din dinastia Chakri (dinastie care domneşte şi în prezent) capitala Siam-ului a fost mutată la Bangkok (Krung Thep Mahanakhon).

În decursul secolului XIX, Thailanda a reuşit să evite soarta ţărilor vecine, care au devenit coloniile puterilor europene, însă a pierdut părţi semnificative din teritoriul său. În această perioadă, regii dinastiei Chakri, în special Rama IV (Mongkut) şi Rama V (Chulalongkorn) au încurajat modernizarea rapidă a ţării. În iunie 1932 a avut loc o lovitură de stat condusă de ofiţeri ai armatei şi civili, uniţi în cadrul primului partid politic thailandez, Khana Ratsadon (Partidul Poporului). În urma acesteia, regele Rama VII (Prajadhipok Sakdidej) a acceptat transformarea Siamului dintr-o monarhie absolută într-una constituţională. În 1939, denumirea de Siam a fost înlocuită cu cea de Thailanda. În perioada 1941-1944, Thailanda a dus o politică pro-japoneză, deşi a reuşit să evite intrarea în cel de-Al Doilea Război Mondial împotriva puterilor aliate. Cu unele intermitenţe, până în prezent, puterea a fost deţinută de guverne militare, viaţa politică fiind zguduită în această perioadă de nu mai puţin de 12 lovituri de stat.

MAE notează că actuala criză politică îşi are originea în alegerile generale din 2001 şi 2005, care au fost câştigate de partidul Thai Rak Thai (Thailandezii care iubesc spiritul Thailandei - TRT) condus de miliardarul Thaksin Shinawatra. Acesta a devenit primul premier reales în funcţie, dar a fost ulterior înlăturat de la putere printr-o lovitură de stat (2006).

În 2007 a fost adoptată noua Constituţie a ţării, iar la 15 decembrie 2008, într-o sesiune extraordinară a Camerei Reprezentanţilor, a fost aprobat un guvern de coaliţie format din şase partide politice, condus de Partidului Democrat. În anul 2009 şi în primăvara anului 2010, au avut loc acţiuni de protest ale simpatizanţilor fostului premier Thaksin Shinawatra ("Cămăşile roşii"). În urma alegerilor din 3 iulie 2011, partidul de opoziţie Pheu Thai (Partidul pentru Thailanda, fostul TRT), condus de către Yingluck Shinawatra, sora mai mică a fostului premier Thaksin Shinawatra, a obţinut o majoritate de 265 de mandate parlamentare din totalul de 500. Încercările guvernului Yingluck de a amenda constituţia şi de a introduce o lege a amnistierii persoanelor implicate în evenimentele politice din ultimii zece ani au fost întâmpinate cu ostilitate de opoziţie, care a recurs la ample proteste de stradă. În urma acestor proteste, guvernul a dizolvat parlamentul anunţând organizarea de alegeri anticipate pentru 2 februarie 2014. Boicotate de principalul partid de opoziţie, Partidul Democrat, alegerile au fost declarate neconstituţionale la 21 martie 2014. La 7 mai 2014, premierul Yingluck Shinawatra şi alţi 9 miniştri au fost demişi de către Curtea Constituţională. La data de 20 mai 2014, armata a impus din nou legea marţială pe întreg cuprinsul ţării, iar la data de 22 mai 2014, gen. Prayuth Chan-ocha a preluat puterea prin lovitură de stat militară. Deşi iniţial organizarea de noi alegeri democratice a fost prevăzută pentru a doua jumătate a lui 2015, ulterior regimul militar a amânat data alegerilor până la mijlocul anului 2017. La 7 august 2016, Constituţia ţării a fost amendată din nou printr-un referendum constituţional.

Thailanda este considerată drept o economie emergentă, recent industrializată. Criza economică şi financiară globală a afectat Thailanda în 2009, Produsul Intern Brut (PIB) contractându-se cu cca. 5 la sută. În 2010 economia thailandeză a înregistrat o uşoară creştere. Începând cu acelaşi an, guvernul a implementat un pachet de măsuri stimulative, de 44 miliarde USD, pe o perioadă de trei ani. În 2011, exporturile Thailandei au fost afectate de reducerea schimburilor cu Japonia, ca urmare devastărilor cauzate de cutremurul şi valul tsunami din luna martie, precum şi de instabilitatea pieţelor europene şi din SUA. Cu toate acestea, PIB-ul pe 2012 s-a situat la 366 miliarde USD, în creştere 6,5% faţă de anul precedent. PIB-ul pe 2013 a atins valoarea de 389 miliarde USD, înregistrând o creştere de 2,9%. Principalele state investitoare sunt China, Japonia, Coreea de Sud şi India.

Criza politică cu care se confruntă acest stat a afectat puternic economia, Regatul Thailandei înregistrând în al patrulea trimestru al anului 2014 o creştere de 1,7% faţă de trimestrul precedent şi de doar 0,7% faţă de perioada similară a anului 2013. Conform estimărilor, economia Regatului Thailandei ar fi crescut în 2015 cu 2,7%. AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, editor: Irina Andreea Cristea)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.