COD GALBEN: 04-06-2025 ora 10 Intre 5 iunie, ora 12 – 5 iunie, ora 21 se va semnala temperaturi deosebit de ridicate și disconfort termic
În fiecare an, la 31 octombrie, este sărbătorită Ziua internaţională a Mării Negre, marcând astfel data la care, în anul 1996, cele şase ţări riverane Mării Negre, respectiv Bulgaria, Georgia, România, Rusia, Turcia şi Ucraina, au semnat Planul Strategic de Acţiune (PSA) pentru Marea Neagră, document ce conţine cel mai complet set de strategii şi măsuri pentru salvarea şi reabilitarea Mării Negre, notează site-ul zimn.marenostrum.ro.
Planul Strategic de Acţiune pentru Marea Neagră a fost semnat la Istanbul, de către miniştrii mediului din Bulgaria, Georgia, România, Turcia, Federaţia Rusă şi Ucraina. El este rezultatul a trei ani de studii, cercetări şi consultări, care au confirmat faptul că mediul Mării Negre este puternic afectat. Reziduurile transportate de râurile din 17 ţări, pescuitul excesiv şi deversările necontrolate de produse petroliere au produs dezechilibre ecologice în Marea Neagră, în ultimii 35 de ani. Planul Strategic de Acţiune promovează colaborarea tuturor ţărilor costiere în vederea reducerii impactului poluării asupra ecosistemului marin.
Demersurile privind această colaborare se conturaseră deja cu câţiva ani mai devreme. Astfel, la 21 aprilie 1992, fusese semnată, la Bucureşti, Convenţia de Protejare a Mării Negre Împotriva Poluării, de către toate cele şase ţări costiere - Bulgaria, Georgia, România, Rusia, Turcia şi Ucraina. Convenţia de la Bucureşti a intrat în vigoare la 15 septembrie 1992, reprezentând cadrul legal care concentrează priorităţile şi principalele direcţii ale activităţilor internaţionale în problemele de mediu ale bazinului Mării Negre, incluzând conservarea biodiversităţii. Organismul desemnat cu aplicarea Convenţiei de la Bucureşti este Comisia privind Protecţia Mării Negre împotriva Poluării, cunoscută şi sub denumirea de Comisia Mării Negre, care asigură cadrul regional vital pentru cooperarea în acţiunile de reducere a poluării în Marea Neagră.
Totodată, o politică comună a ţărilor din jurul Mării Negre, referitoare la protejarea şi folosirea resurselor, a fost formulată în Declaraţia de la Odessa. Ministerele Mediului din Bulgaria, Georgia, Rusia, România, Turcia şi Ucraina au semnat acest document la 7 aprilie 1993, în Ucraina. Declaraţia conţine un orar rezonabil al acţiunilor care vizează unirea eforturilor tuturor sectoarelor societăţii pentru conservarea şi protecţia mediului Mării Negre. În fapt, declaraţia dezvoltă şi detaliază ideile Convenţiei de la Bucureşti, ţinând cont şi de deciziile Conferinţei Naţiunilor Unite privind Mediul şi Dezvoltarea de la Rio de Janeiro, din iunie 1992.
Aceste documente au constituit baza legală pentru demararea Programului Internaţional pentru Managementul Mediului şi Protecţia Mării Negre - Programul de Mediu al Mării Negre (BSEP). Proiectul BSEP a fost lansat, în 1993, sub egida Autorităţii de Mediu Internaţionale (GEF), cu misiunea de a sprijini guvernele ţărilor din bazinul Mării Negre în implementarea Convenţiei. În fapt, BSEP a dezvoltat o bază instituţională pentru dezvoltarea unui mecanism eficient de implementare a Convenţiei de la Bucureşti.
În scopul studierii mediului marin, a rezolvării problemelor legate de Marea Neagră, a fost inaugurată Universitatea Mării Negre, la 16 mai 1993, la Costineşti, iar la 12 noiembrie 1996, la Constanţa, a fost deschis Centrul de Informare, Educare şi Resurse pentru Marea Neagră - CIER. La Atena, la 29 septembrie 1998, a fost deschis Centrul Internaţional de Studii pentru Marea Neagră (CISM).
Un pas important a fost făcut de ţările din zona Mării Negre în iunie 2002, când s-a semnat, la Sofia, în Bulgaria, Protocolul referitor la Conservarea Biodiversităţii şi a Peisajului.
Ziua internaţională a Mării Negre este marcată printr-o serie de activităţi cultural-educative, expoziţii de fotografii, concursuri, târguri, jocuri distractive, prin care se urmăreşte conştientizarea în vederea adoptării unui comportament pozitiv şi responsabil faţă de mediul marin şi costier, fiind însă, în acelaşi timp, şi un prilej de sărbătoare.
Marea Neagră este o mare intercontinentală, orientată est-vest, între Europa şi Asia, cu o suprafaţă de 413.488 kmp, fără Marea Azov, care îi aparţine şi care are o suprafaţă de 38.000 kmp. Are o adâncime maximă de 2.245 m şi scaldă ţărmul României pe o lungime de 234 km, potrivit ''Enciclopediei Geografice a României'', volum coordonat de Dan Ghinea. Pe ţărmurile ei se găsesc şase ţări: Bulgaria şi România în vest, Ucraina în nord, Federaţia Rusă în nord-est, Georgia în est şi Turcia în sud.
Fiind o mare tipic interioară, Marea Neagră depinde în mare măsură de propriul bazin de acumulare a apei, prin care curg o mulţime de fluvii, printre care Dunărea, Niprul, Nistrul, Don, Ciorohi, Kizil-Irmak şi altele. Are o salinitate scăzută. Principala cauză a desalinizării Mării Negre este marele volum de apă dulce care ajunge în ea şi volumul limitat de apă sărată din Marea Mediterană ce pătrunde prin strâmtorile Bosfor şi Dardanele. Speciile de peşti cele mai răspândite sunt: guvidul, chefalul, cambula, morunul, scrumbia, rândunica de mare, pălămida, hamsia, calcanul, precum şi alţi peşti răpitori, printre care o specie de rechini, de mici dimensiuni.
Marea Neagră este o importantă cale navigabilă, legând regiunile riverane cu Marea Mediterană şi, prin aceasta, cu Oceanul Planetar. Spre sud-vest comunică cu Marea Marmara, prin Strâmtoarea Bosfor, şi cu Marea Egee, prin Dardanele. Înspre nord-est, Marea Neagră comunică cu Marea Azov, prin Strâmtoarea Kerci. AGERPRES/(Documentare-Andreea Onogea, editor: Marina Bădulescu)
Planul Strategic de Acţiune pentru Marea Neagră a fost semnat la Istanbul, de către miniştrii mediului din Bulgaria, Georgia, România, Turcia, Federaţia Rusă şi Ucraina. El este rezultatul a trei ani de studii, cercetări şi consultări, care au confirmat faptul că mediul Mării Negre este puternic afectat. Reziduurile transportate de râurile din 17 ţări, pescuitul excesiv şi deversările necontrolate de produse petroliere au produs dezechilibre ecologice în Marea Neagră, în ultimii 35 de ani. Planul Strategic de Acţiune promovează colaborarea tuturor ţărilor costiere în vederea reducerii impactului poluării asupra ecosistemului marin.
Demersurile privind această colaborare se conturaseră deja cu câţiva ani mai devreme. Astfel, la 21 aprilie 1992, fusese semnată, la Bucureşti, Convenţia de Protejare a Mării Negre Împotriva Poluării, de către toate cele şase ţări costiere - Bulgaria, Georgia, România, Rusia, Turcia şi Ucraina. Convenţia de la Bucureşti a intrat în vigoare la 15 septembrie 1992, reprezentând cadrul legal care concentrează priorităţile şi principalele direcţii ale activităţilor internaţionale în problemele de mediu ale bazinului Mării Negre, incluzând conservarea biodiversităţii. Organismul desemnat cu aplicarea Convenţiei de la Bucureşti este Comisia privind Protecţia Mării Negre împotriva Poluării, cunoscută şi sub denumirea de Comisia Mării Negre, care asigură cadrul regional vital pentru cooperarea în acţiunile de reducere a poluării în Marea Neagră.
Totodată, o politică comună a ţărilor din jurul Mării Negre, referitoare la protejarea şi folosirea resurselor, a fost formulată în Declaraţia de la Odessa. Ministerele Mediului din Bulgaria, Georgia, Rusia, România, Turcia şi Ucraina au semnat acest document la 7 aprilie 1993, în Ucraina. Declaraţia conţine un orar rezonabil al acţiunilor care vizează unirea eforturilor tuturor sectoarelor societăţii pentru conservarea şi protecţia mediului Mării Negre. În fapt, declaraţia dezvoltă şi detaliază ideile Convenţiei de la Bucureşti, ţinând cont şi de deciziile Conferinţei Naţiunilor Unite privind Mediul şi Dezvoltarea de la Rio de Janeiro, din iunie 1992.
Aceste documente au constituit baza legală pentru demararea Programului Internaţional pentru Managementul Mediului şi Protecţia Mării Negre - Programul de Mediu al Mării Negre (BSEP). Proiectul BSEP a fost lansat, în 1993, sub egida Autorităţii de Mediu Internaţionale (GEF), cu misiunea de a sprijini guvernele ţărilor din bazinul Mării Negre în implementarea Convenţiei. În fapt, BSEP a dezvoltat o bază instituţională pentru dezvoltarea unui mecanism eficient de implementare a Convenţiei de la Bucureşti.
În scopul studierii mediului marin, a rezolvării problemelor legate de Marea Neagră, a fost inaugurată Universitatea Mării Negre, la 16 mai 1993, la Costineşti, iar la 12 noiembrie 1996, la Constanţa, a fost deschis Centrul de Informare, Educare şi Resurse pentru Marea Neagră - CIER. La Atena, la 29 septembrie 1998, a fost deschis Centrul Internaţional de Studii pentru Marea Neagră (CISM).
Un pas important a fost făcut de ţările din zona Mării Negre în iunie 2002, când s-a semnat, la Sofia, în Bulgaria, Protocolul referitor la Conservarea Biodiversităţii şi a Peisajului.
Ziua internaţională a Mării Negre este marcată printr-o serie de activităţi cultural-educative, expoziţii de fotografii, concursuri, târguri, jocuri distractive, prin care se urmăreşte conştientizarea în vederea adoptării unui comportament pozitiv şi responsabil faţă de mediul marin şi costier, fiind însă, în acelaşi timp, şi un prilej de sărbătoare.
Marea Neagră este o mare intercontinentală, orientată est-vest, între Europa şi Asia, cu o suprafaţă de 413.488 kmp, fără Marea Azov, care îi aparţine şi care are o suprafaţă de 38.000 kmp. Are o adâncime maximă de 2.245 m şi scaldă ţărmul României pe o lungime de 234 km, potrivit ''Enciclopediei Geografice a României'', volum coordonat de Dan Ghinea. Pe ţărmurile ei se găsesc şase ţări: Bulgaria şi România în vest, Ucraina în nord, Federaţia Rusă în nord-est, Georgia în est şi Turcia în sud.
Fiind o mare tipic interioară, Marea Neagră depinde în mare măsură de propriul bazin de acumulare a apei, prin care curg o mulţime de fluvii, printre care Dunărea, Niprul, Nistrul, Don, Ciorohi, Kizil-Irmak şi altele. Are o salinitate scăzută. Principala cauză a desalinizării Mării Negre este marele volum de apă dulce care ajunge în ea şi volumul limitat de apă sărată din Marea Mediterană ce pătrunde prin strâmtorile Bosfor şi Dardanele. Speciile de peşti cele mai răspândite sunt: guvidul, chefalul, cambula, morunul, scrumbia, rândunica de mare, pălămida, hamsia, calcanul, precum şi alţi peşti răpitori, printre care o specie de rechini, de mici dimensiuni.
Marea Neagră este o importantă cale navigabilă, legând regiunile riverane cu Marea Mediterană şi, prin aceasta, cu Oceanul Planetar. Spre sud-vest comunică cu Marea Marmara, prin Strâmtoarea Bosfor, şi cu Marea Egee, prin Dardanele. Înspre nord-est, Marea Neagră comunică cu Marea Azov, prin Strâmtoarea Kerci. AGERPRES/(Documentare-Andreea Onogea, editor: Marina Bădulescu)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.