La 26 octombrie 1991 osemintele Eroului Necunoscut au fost readuse şi reînhumate în Parcul Carol din Bucureşti, unde a fost amenajat, pe vechiul amplasament, Mormântul Ostaşului Necunoscut. Acesta fusese strămutat în 1958, în perioada regimului comunist, la Mausoleul din Mărăşeşti.

După Primul Război Mondial, România a decis, urmând exemplul Franţei, să înalţe un monument dedicat memoriei celor care s-au jertfit pe câmpul de luptă. În Franţa, conceptul Eroului Necunoscut a fost recunoscut oficial printr-o hotărâre a Parlamentului francez, la 12 noiembrie 1919. Ceremonii de desemnare şi de reînhumare a Eroului Necunoscut mai avuseseră loc, în afară de Franţa (1920), şi în Marea Britanie, Belgia, Portugalia şi Italia.

În România, ideea alegerii unui ''Erou Necunoscut'' ca simbol unic de omagiere a jertfei şi eroismului naţional a apărut pentru prima dată în 1921, iar vreme de doi ani s-a discutat asupra procedurilor de alegere a Eroului Necunoscut, a locului de amplasare a monumentului şi a modalităţilor de celebrare. La 8 mai 1923 s-a anunţat că autorităţile stabiliseră ca marile parade militare şi serbări să se desfăşoare în Parcul Carol din Bucureşti, acesta fiind ales ca loc de odihnă veşnică pentru Eroul Necunoscut.

În anul 1923, conducerea statului român a decis ca, în semn de veşnică cinstire, simbolul sacrificiului celor căzuţi pentru reîntregirea patriei să fie reprezentat de osemintele unuia dintre ostaşii anonimi căzuţi pe fronturile unde se purtaseră lupte grele, precum cele de la Mărăşeşti, Mărăşti, Oituz, Bucureşti, din Dobrogea, Transilvania sau Basarabia. Rămăşiţele pământeşti ale unor ostaşi anonimi au fost deshumate şi aşezate în zece sicrie, căptuşite cu tablă de zinc, care au fost duse la Mărăşeşti, locul unde s-au dat grele bătălii în vara anului 1917. La 13 mai 1923 cele zece sicrie au fost depuse în Biserica "Adormirea Maicii Domnului" de la Mărăşeşti.

Pentru alegerea sicriului cu osemintele Eroului Necunoscut a fost desemnat elevul Amilcar C. Săndulescu de la Liceul Militar "Dimitrie A. Sturdza" din Craiova, premiant şi orfan de război. În ziua de 14 mai 1923 a avut loc o ceremonie, deschisă printr-un Te-Deum. În cadrul acesteia, elevul Amilcar Săndulescu s-a oprit în faţa celui de-al patrulea sicriu, a îngenuncheat şi a rostit memorabilele cuvinte "Acesta este tatăl meu". După desemnarea Eroului Necunoscut, celelalte nouă sicrie au fost îngropate, cu onoruri militare, în Cimitirul Eroilor din Mărăşeşti.

A doua zi, 15 mai, sicriul cu Eroul Necunoscut, învelit în drapelul tricolor şi purtat pe braţe de către o gardă de ofiţeri, cavaleri ai Ordinului militar "Mihai Viteazul", a fost depus pe vagonul-platformă al unui tren special şi transportat la Bucureşti, unde a ajuns în aceeaşi zi. Cu acest prilej, în Gara de Nord din Bucureşti a avut loc o ceremonie la care au participat Regele Ferdinand, oficiali ai statului, personalităţi politice şi militare. A urmat o slujbă oficiată de înalţi prelaţi în frunte cu Mitropolitul Miron Cristea, după care sicriul a fost transportat la biserica ''Mihai Vodă''.

În ziua de 17 mai 1923, cortegiul cu sicriul a pornit spre Parcul Carol, unde, după o ceremonie religioasă săvârşită de mitropolit şi după un discurs ţinut de regele Ferdinand a avut loc ceremonia înhumării, încheiată cu defilarea trupelor. Mormântul era o criptă acoperită cu o lespede de piatră decorată cu sculpturi florale. Pe lespede a fost încrustat următorul epitaf: ''Aici doarme fericit întru Domnul Ostaşul Necunoscut, săvârşit din viaţă în jertfă pentru unitatea neamului românesc. Pe oasele lui odihneşte pământul României întregite. 1916-1919''. În anul 1927 a fost realizat un ansamblu funerar, după planurile sculptorului Emil Willy Becker, şi a fost aprinsă o candelă a cărei flacără ardea zi şi noapte.

În timpul regimului comunist, în noaptea de 22 spre 23 decembrie 1958, monumentul funerar al Eroului Necunoscut a fost demontat şi strămutat, în mare taină, la Mausoleul din Mărăşeşti.

După Revoluţia din 1989, proiectul aducerii monumentului Eroului Necunoscut în Bucureşti a fost reluat la 1 iunie 1991, când reprezentanţii Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război reaminteau ministrului Apărării Naţionale despre ''iniţiativa readucerii osemintelor Eroului Necunoscut de la Mărăşeşti la Bucureşti şi reînhumarea în Parcul Libertăţii, în locul iniţial''. La 20 septembrie 1991 a fost dată Hotărârea de Guvern nr. 666 privind strămutarea Mormântului Ostaşului Necunoscut în municipiul Bucureşti.

În dimineaţa zilei de 26 septembrie 1991 a început, printr-o slujbă religioasă, ceremonia deshumării Eroului Necunoscut. În perioada care a urmat s-au desfăşurat lucrările de demontare a ansamblului arhitectonic, iar la 30 septembrie acesta a fost transportat la Bucureşti. De la 26 septembrie până la strămutarea definitivă, în 26 octombrie 1991, au fost luate măsuri organizatorice, pornind de la respectarea tradiţiei impuse prin ceremoniile din 1923. Una dintre acestea a fost umplerea cu pământ din cimitirele eroilor de pe întreg cuprinsul patriei a 45 de săculeţi tricolori, purtând etichete metalice cu inscripţii reprezentând toate judeţele României întregite.

La 24 octombrie 1991, la sediul Brigăzii 30 Gardă ''Mihai Viteazul'' s-a constituit convoiul pentru deplasarea la Mărăşeşti. La 25 octombrie 1991, acesta a ajuns în faţa Mausoleului din Mărăşeşti, unde a avut loc o slujbă de parastas oficiată de un sobor de înalţi ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, în frunte cu PS Daniel Ciubotea, Mitropolitul Moldovei şi Sucevei, PS Epifanie Norocel, episcop al Episcopiei Buzăului, PS Gherasim Vrânceanu, arhiereu vicar al Episcopiei Buzăului, şi PS Eftimie Luca, episcop al Episcopiei Romanului şi Huşilor şi alţii. Osemintele Eroului Necunoscut au fost mutate în alt sicriu, înfăşurat în tricolor, care a fost aşezat pe un car funerar împodobit cu flori. Pe drumul spre Bucureşti, cortegiul a făcut mai multe popasuri în oraşele Focşani, Râmnicu Sărat, Buzău, Mizil, Ploieşti, unde s-au desfăşurat ceremonialuri militare şi religioase.

La 26 octombrie, sicriul, aşezat pe un afet de tun, a ajuns în Parcul Carol din Bucureşti, şi depus apoi pe un catafalc în faţa mormântului. Un sobor de preoţi în frunte cu PFP Teoctist, Patriarhul României, a săvârşit serviciul divin. A urmat intonarea ''Imnului Eroilor'', iar apoi au luat cuvântul Titus Gârbea, veteran al celor două războaie mondiale, precum şi preşedintele Ion Iliescu. La finalul discursurilor, fanfara militară şi corul armatei au intonat împreună ''Imnul Eroilor''. În partea a doua a ceremoniei, sicriul a fost aşezat în criptă, iar peste el au fost răsturnaţi săculeţii cu pământ adus din toate judeţele ţării. Ceremonia s-a încheiat cu 21 de salve de artilerie.

La Mormântul Ostaşului Necunoscut din Parcul Carol sunt organizate în fiecare an ceremonii cu prilejul Zilei Naţionale a României - 1 Decembrie, Zilei Armatei Române - 25 octombrie, precum şi cu prilejul Zilei Eroilor, care este sărbătorită de Ziua Înălţării Domnului. O ceremonie a avut loc aici şi la 28 august 2016, în cadrul manifestărilor comemorative dedicate împlinirii a 100 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial.AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu; redactor Arhivă foto: Vlad Ruşeanu; editor: Cerasela Bădiţă)