Melodia ''Strada Speranţei'' compusă de Vasile Veselovski pe versurile lui Mihai Maximilian a fost lansată de Corina Chiriac în 1983, la Festivalul de la Mamaia, unde a câştigat Premiul organizatorilor, la secţiunea "Creaţie".

Melodia a devenit şlagărul emblematic al artistei, neexistând concert al Corinei Chiriac în care publicul să nu îi ceară să-l cânte. ''Strada Speranţei'' a apărut pe LP-ul ''Corina'', lansat de Electrecord în 1985.

La mai bine de 30 de ani de la lansare, în 2014, la spectacolul organizat în Piaţa Constituţiei la împlinirea a 555 de ani de la atestarea documentară a oraşului Bucureşti, numit "rEvoluţia Muzicii Uşoare Româneşti", Corina Chiriac a cântat acest şlagăr împreună cu Mihai "Miţă" Georgescu de la Bere Gratis, cu grupul vocal "Acapella", acompaniată de Orchestra Română de Tineret şi Big Band-ul Radio dirijate de Ionel Tudor.

Compozitorul Vasile Veselovski s-a născut la 18 decembrie 1925, la Piteşti. A absolvit Conservatorul din Bucureşti (1947-1952), avându-i profesori pe Ion Dumitrescu, Paul Constantinescu, Nicolae Buicliu, Tudor Ciortea, Theodor Rogalski, Zeno Vancea, Tiberiu Alexandru şi Emilia Comişel, după ce studiase Facultatea de Fizico-Chimice (1944-1947).

A început să manifeste interes pentru muzică din copilărie, tatăl său învăţându-l să cânte la balalaică, mandolină şi chitară şi apoi la acordeon. În timpul şcolii şi facultăţii a făcut parte din mai multe coruri: Liceul Teoretic de băieţi Piteşti, Corala ''Crai Nou'', biserica ''Delea Nouă'', biserica ''Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena - Bariera Vergului''.

După absolvirea Conservatorului, Vasile Veselovski a fost inspector muzical în Ministerul Culturii (1952-1956), secretar muzical la Teatrul de revistă ''Constantin Tănase'' din Bucureşti (1956-1957), inspector pentru muzică în Comitetul pentru Cultură şi Artă din Bucureşti (1957-1963). După această perioadă, s-a dedicat în întregime activităţii componistice.

Compozitor cu o originalitate deosebită a stilului, Vasile Veselovski s-a impus prin inventivitatea melodică, ceea ce a făcut ca multe dintre cântecele sale să devină şlagăre. Între acestea amintim: ''Fluierând pe stradă'', ''Merit eu'', ''Tu'', ''Şi dacă'', ''O chitară cânta'', ''Şi m-am îndrăgostit de tine'', ''Ne cheamă ritmul să dansăm'', ''Dacă nu eşti lângă mine'', ''Cu tine'', ''Cânta un matelot'', ''Scara de mătase'', ''O mască râde, o mască plânge'', ''Şi cerul, şi luna, şi marea'', ''Pentru a nu ştiu câta oară'', ''Pentru orice băiat'', ''Unde'', ''Te iubesc'', ''Anotimpul tinereţii'' şi altele.

A compus muzică de revistă, teatru şi spectacole - ''Băieţii de la mansardă'', ''Revista e a noastră'', ''Băiatul din banca a doua'', ''Pe treptele revistei'', ''Pălăria florentină'', ''O fată răsfăţată'', ''Scandal la Boema'', ''Şoricelul şi păpuşa'', ''Poveste neterminată'', ''Vivat revista!'', ''Roata morii'', ''Paradă la estradă'', ''Nevestele vesele din Boema'', ''Batalionul veseliei'' - dar şi muzică de film - ''Nu vreau să mă-nsor'', ''Boroboaţă în excursie''.

A avut o colaborare îndelungată cu textierul Mihai Maximilian, realizând împreună peste 200 de cântece şi peste 20 de spectacole de revistă. A colaborat cu peste 130 de solişti români şi străini, între care: Doina Badea (21 de cântece), Aurelian Andreescu (9), Corina Chiriac (25), Gică Petrescu (16), Margareta Pâslaru (17), Horia Moculescu (7), Constantin Drăghici (4), Alexandru Jula (13), Aida Moga (4), Marina Voica (5), Dan Spătaru (10).

A obţinut numeroase distincţii - Marele premiu (1964) şi premii (1965, 1966, 1970, 1971, 1973, 1974, 1983, 1984, 1987, 1988, 1992, 1993) la Festivalul de la Mamaia, Premiul Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România (1969, 1974, 1975, 1983, 1994), premii la ''Melodii'' (1981, 1982, 1983, 1984, 1986, 1987), Diploma de onoare la Festivalul de muzică uşoară de la Sopot (Polonia-1966), Ordinul ''Meritul Cultural clasa a III-a''.

Compozitorul Vasile Veselovski a murit la 4 ianuarie 1998. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Cristian Anghelache)