Modifică dimensiunea fontului:
Republica Coreea sărbătoreşte la 3 octombrie Ziua naţională, respectiv, momentul fondării statului Gojeoson în anul 2033 î. Hr.
Stat situat în Asia de Est, ocupând partea sudică a Peninsulei Coreene, Republica Coreea se învecinează la nord cu Republica Populară Democrată Coreeană şi este înconjurată de Marea Japoniei la est, Marea Galbenă la vest, iar Strâmtoarea Coreei o desparte de Japonia.
Republica Coreea este împărţită, în ceea ce priveşte relieful, în patru mari regiuni: partea estică cu munţi înalţi şi câmpii litorale înguste; partea vestică cu vaste câmpii litorale, râuri şi dealuri domoale; partea sud-vestică cu munţi şi văi şi partea sud-estică dominată de întinsul bazin al râului Nakdong.
Gojeoson, primul stat coreean constituit în jumătatea nordică a peninsulei, este cucerit în 108 î.Hr., temporar de Imperiul Chinez al dinastiei Han de Vest. În secolul I î.Hr. se constituie trei formaţiuni statale independente: în nord Regatul Koguryo, în jumătatea apuseană Paekje (Paekche), iar în sud-est Regatul Silla, angrenate în secolele V-VII într-o aprigă luptă pentru hegemonie încheiată în 675, cu unificarea pentru două secole a întregii Corei de către statul Silla.
Situarea geo-politică a Coreei între cele două mari imperii, cel chinez şi cel nipon, a marcat dramatic istoria ţării. Statul Koguryo (de la care provine actualul nume) reunifică Coreea în secolul X, dar se prăbuşeşte la jumătatea secolului al XIII-lea sub loviturile invaziei mongole. După înlăturarea dominaţiei mongole, în a doua jumătate a secolului al XIV-lea, generalul Yi Song-gyo întemeiază dinastia Yi (1392-1910), statul coreean fiind obligat să recunoască între 1637 şi 1895 suzeranitatea Imperiului chinez.
La sfârşitul secolului al XIX-lea, Coreea devine ţinta tendinţelor expansioniste ale Japoniei, Rusiei, dar şi a anexionismului chinez. În urma Tratatului de la Shimonoseki (1895), care încheie războiul nipono-chinez din 1894-1895, Japonia îşi instaurează protectoratul asupra Coreei, pe care o anexează în 1910.
După declaraţia de război a URSS adresată Japoniei (august 1945), trupe sovietice ocupă nordul ţării până la paralela 38°; trupe americane debarcate în septembrie 1945 ocupă sudul peninsulei. Conferinţa miniştrilor de externe ai SUA, URSS şi Marii Britanii decide la 27 decembrie 1945 restabilirea Coreei ca stat independent şi democratic, hotărâre care nu a putut fi dusă la îndeplinire în contextul Războiului Rece.
Republica Coreea este împărţită în nouă provincii (Cheju-do, Cholla-bukto-Nord, Cholla-namdo-Sud, Chungchong-bukto, Chungchong-namdo, Kangwon-do, Kyonggi-do, Kyongsang-bukto, Kyongsang-namdo) şi şapte oraşe metropolitane (Incheon, Gwangju, Busan, Seoul, Daegu, Daejeon, Ulsan). Capitala este Seoul, iar principalele oraşe sunt: Busan, Incheon, Daegu, Daejeon, Gwangju, Ulsan.
Seoul este situată în nord-vestul ţării, pe râul Han, în centrul peninsulei Coreea. Întemeiată în anul 18 î.Hr., a fost iniţial capitala regatului Paekje, unul dintre cele Trei Regate Coreene, şi a continuat să aibă acest statut până în zilele noastre. Zona capitalei care include metropola Incheon şi majoritatea provinciei Gyeonggi, are aprox. 24,5 milioane de locuitori, fiind una dintre cele mai mari zone metropolitane din lume. Oraşul a găzduit Jocurile Olimpice de Vară din 1988 şi Campionatul Mondial de Fotbal din 2002.
Gyeongju a fost capitala Regatului Antic Silla, care a guvernat mare parte a peninsulei coreene între secolele VII-IX, cunoscut şi sub denumirea de ''muzeul fără ziduri''. Gyeongju găzduieşte unele dintre cele mai mari comori de artă budistă din Coreea. Satul Yangdong este inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO, fiind un sat care încă păstrează clădirile şi obiceiurile de viaţă din timpul dinastiei Joseon.
Observatorul Chemseongdae, cel mai vechi observator astronomic existent din Asia de Est şi una dintre cele mai vechi instalaţii ştiinţifice din lume în funcţiune, este construit din 362 de blocuri de granit reprezentând cele 362 de zile ale anului lunar.
Din multitudinea de obiective istorice şi culturale din Seul amintim: palatele Changdeokgung, Changgyeonggung, Deoksugung, Gyeongbokgung şi Gyeonghuigung, Piaţa Namdaemun cea mai veche piaţă tradiţională din Seul; Marea Poartă din Sud, una dintre vechile porţi de acces în oraş; Biwon sau grădinile secrete ale palatului Chandeokgung; Altarul Jongmyo inclus în Patrimoniul UNESCO în 1995; Mormintele regale ale dinastiei Gojeoson; Muzeul Naţional al Republicii Coreea ce reflectă în colecţiile sale, cultura şi istoria oraşului Seul şi a ţării, deopotrivă, începând cu primele descoperiri arheologice şi până în prezent, cu accent pe epoca dinastiei Gojeoson; Muzeul Naţional Popular; Institutul Naţional de Muzică Clasică, Centrul Cultural Sejong, Palatul Artelor Hoam; Hwagyesa şi Bongeunsa cele mai mari temple budiste din Seul; Turnul Namsan (262 m), construit pe muntele în 1968 şi deschis publicului în 1980; Podul-Fântână Banpo construit în 1982; Lotte World Seul - un complex de agrement şi recreere; Strada comercială Insadong, unde se găsesc laolaltă produse tradiţionale şi moderne, pornind de la mâncare, haine şi ajungând la obiecte de decoraţiuni.
Festivalul de toamnă Yongsan, Festivalul Internaţional al Florii de Cais Gwangyang, Festivalul Florii de Corn Gurye, Festivalul Jinhae Gunhangje, Festivalul Florii de Cireş se numără printre numeroasele festivaluri tradiţionale care se organizează în fiecare an în Republica Coreea.AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Irina Andreea Cristea)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.