COD GALBEN: 19-05-2025 ora 10 Intre 19 mai, ora 10 – 19 mai, ora 21 se va semnala intensificări ale vântului, instabilitate atmosferică temporar accentuată COD GALBEN: 19-05-2025 ora 10 Intre 19 mai, ora 21 – 20 mai, ora 06 se va semnala intensificări ale vântului COD GALBEN: 19-05-2025 ora 16 Intre 16:55 si 18:00 se va semnala Grindină de mici și posibil medii dimensiuni, averse torențiale, frecvente descărcări electrice in Județul Giurgiu, Județul Ilfov, Județul Teleorman; COD PORTOCALIU: 19-05-2025 ora 16 Intre 16:50 si 17:50 se va semnala Grindină de medii dimensiuni, averse torențiale care vor acumula 30...35 l/mp, descărcări electrice, intensificări ale vântului in Județul Caraş-Severin;
- Prezidenţiale2025/ Biroul Electoral Central a centralizat datele din 99,89% secţii
- Ministerul Culturii digitalizează patrimoniul cultural naţional prin proiectul ePatrimoniu; finanţare de 24,6 milioane euro
- Indicele ROBOR la trei luni a scăzut luni la 7,26%
- JPMorgan: Câştigarea alegerilor din România de către Nicuşor Dan reduce în viitor riscul politic
- Alegerea lui Nicuşor Dan în funcţia de preşedinte al României reprezintă un semnal pozitiv pentru economie (analiză)
- EduMin David: We are doing very poorly in lifelong learning
- China se pregăteşte să lanseze o sondă spaţială într-o misiune care vizează un asteroid
- Porr Construct va reabilita linia feroviară Craiova-Drobeta Turnu Severin-Caransebeş; costul lucrărilor depăşeşte 2 miliarde lei
- Prezidenţiale2025/ Maia Sandu îl felicită pe Nicuşor Dan: Mergem împreună cu încredere pe drumul european
- Prezidenţiale2025/ Ursula von der Leyen îl felicită pe Nicuşor Dan pentru victoria în alegerile prezidenţiale
- Prezidenţiale2025/Preşedintele Franţei,Emmanuel Macron, l-a sunat pe Nicuşor Dan pentru a-l facilita după victoria în alegeri
- Prezidenţiale2025/Preşedinta PE, Roberta Metsola, i-a transmis felicitări lui Nicuşor Dan după victoria în alegeri
- Prezidenţiale2025/ AEP - rezultate provizorii: Nicuşor Dan - 53,60%; George Simion - 46,40%
- Noul preşedinte al României se confruntă cu sarcina dificilă de a reduce cel mai mare deficit din UE (Reuters)
- Prezidenţiale2025/Nicuşor Dan: Parteneriatul strategic dintre România şi Polonia trebuie consolidat, pentru securitatea cetăţenilor
- Reuniunea juriului pentru desemnarea Premiului Prinţesa de Asturia pentru Ştiinţe Sociale (20-21 mai)
- Coreea de Sud: Un bărbat a fost arestat după ce a înjunghiat patru persoane, dintre care două mortal
- Elnökválasztás/Mark Rutte NATO-főtitkár is gratulált Nicuşor Dannak a választási győzelméhez
- Fotbal: Clubul Valencia CF acuză Netflix că a folosit imagini trucate în documentarul său despre Vinicius
- PresidentialElection2025/ Vot Corect Coalition: Highest organization costs for May 18 election round
Vezi mai mult
Vezi mai putin
Actorul Ştefan Mihăilescu-Brăila s-a născut la 3 februarie 1925, la Brăila. A absolvit cursurile primare în 1936, apoi, în 1940, Liceul Industrial din Brăila. Încă din această perioadă dovedeşte un mare talent, iar în 1944 intră în mişcarea artistică de amatori. Din cauza lipsurilor materiale este nevoit să muncească de la vârsta de 16 ani, fiind pe rând hamal, salahor, funcţionar.
În 1947 a absolvit Conservatorul de muzică şi artă dramatică ''George Cavadia'' din Brăila, apoi, din 1949, se angajează la Teatrul ''Maria Filotti'' din acelaşi oraş. În această perioadă şi-a adăugat şi numele de familie al bunicii sale - ''Brăila'', Ştefan Mihăilescu-Brăila devenind numele de scenă sub care a devenit celebru în teatru şi cinematografie.
Talentat actor de comedie, cu o mimică deosebită, extrem de exigent, Ştefan Mihăilescu-Brăila a interpretat de-a lungul carierei sale roluri memorabile pe scena teatrului şi în filme, teatru radiofonic (peste 250 de piese), scenete şi schiţe în emisiuni de divertisment la televiziune realizate de Alexandru Bocăneţ, Tudor Vornicu, Dan Mihăescu ş.a.
Din 1949 până în 1954 a jucat la Teatrul ''Maria Filotti" din Brăila în spectacole precum ''O scrisoare pierdută'' de I. L. Caragiale, ''Burghezul gentilom'' de Moliere, ''Bădăranii'' de Carlo Goldoni, ''Nunta lui Kecinski'' de Suhovo Kobalin, ''Ultima oră'' de Mihail Sebastian, "La Ilie bun şi vesel" de Ion Damian.
În 1956 s-a transferat la Teatrul din Baia Mare, unde a rămas doar un an şi unde a jucat, între altele, în piesa ''Take, Ianke şi Cadâr''.
Din 1957 s-a remarcat printr-o prestigioasă activitate teatrală desfăşurată la Teatrul Giuleşti (azi Odeon) din Bucureşti. A devenit cunoscut publicului pentru roluri în piese precum: ''Baia'' de Maiakovski, ''...escu'' de Tudor Muşatescu, ''Aceşti îngeri trişti'', ''Descăpăţânarea'', ''Milionarul sărac'', ''Puntilla şi sluga sa Matti'', ''Hotel Zodia Gemenilor'', ''Freddy'' de Robert Thomas, ''Pădurea împietrită'' de Robert Emmet Sherwood, ''Ordinatorul'' de Paul Everac, ''Ascensiunea lui Arturo Ui poate fi oprită'' ş.a.
La Teatrul Naţional din Bucureşti a jucat în ''Regele moare'' de Eugen Ionesco.
În cinematografie a debutat în 1958, în filmul ''Alo? Aţi greşit numărul!'' (regia Andrei Călăraşu), după care au urmat roluri în filmele ''Când primăvara e fierbinte'', ''Portretul unui necunoscut'' (1960) şi ''Darclée'' (1961). Rolurile din filmele de pe marele ecran sau cele de televiziune îl consacră ca pe un excepţional actor de comedie, deşi apariţiile sale sunt, cu câteva excepţii, în registru secund. A colaborat cu regizori ca Victor Iliu (''Comoara din Vadul Vechi'', 1964), Paul Călinescu (''Titanic-Vals'', 1964), Radu Gabrea (''Urmărirea'', serial TV, 1971; ''Dicolo de nisipuri'', 1973), Sergiu Nicolaescu (''Atunci i-am condamnat pe toţi la moarte'',1971; ''Cu mâinile curate'', 1972; ''Un comisar acuză'', 1974; ''Accident'', 1976; ''Nea Mărin miliardar'', 1978), Gheorghe Naghi (''Vremea zăpezilor'', 1966; ''Cine va deschide uşa?'', 1967; ''Alarmă în Deltă'', 1975; ''Elixirul tinereţii'', 1975; ''Fiul munţilor'', 1980), Geo Saizescu (''Astă seară dansăm în familie'', 1972; ''Eu, tu şi Ovidiu'', 1977; ''Secretul lui Bachus'', 1984 - premiul ACIN pentru interpretare) etc.
A mai jucat, între altele, în filmele ''A fost prietenul meu'' (1961), ''Omul de lângă tine'' (1961), ''Porto-Franco'' (1961), ''Răscoala'' (1965), ''Zile de vară'' (1968), ''Asediul'' (1970), ''Proprietarii'' (1973), ''Tatăl risipitor'' (1973), ''Păcală'' (1974), ''Mastodontul'' (1975), ''Gloria nu cântă'' (1976), ''Misterul lui Herodot'' (1976), ''Ciocolată cu alune'' (1978), ''Septembrie'' (1978), ''Mihail, cîine de circ'' (1979), ''Destine romantice'' (1981), ''Buletin de Bucureşti'' (1983), ''Sosesc păsările călătoare (1984).
Rămâne memorabil rolul Bachus din filmul ''Secretul lui Bachus'', în care joacă alături de Gheorghe Dinică şi Emil Hossu.
În 1964 a fost distins cu titlul de Artist Emerit, iar în 1967 cu Ordinul Meritul Cultural clasa a III-a ''pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice''.
Ştefan Mihăilescu-Brăila a fost căsătorit cu Georgeta Rahtopol şi au avut împreună un fiu, Florin.
Marele actor a murit la 19 septembrie 1996, la Bucureşti.
Actriţa Rodica Mandache a lansat, în decembrie 2010, volumul ''O carte atipică despre un actor atipic - Ştefan Mihăilescu-Brăila''. Evenimentul a inclus şi lansarea pe DVD a înregistrării spectacolului ''...escu'', de Tudor Muşatescu, în regia lui Dinu Cernescu, în care alături de Ştefan Mihăilescu-Brăila joacă actorii Ştefan Bănică, Dorina Lazăr, Minel Klepper şi Ana Trofim.
De asemenea, la Brăila, marele actor este omagiat prin organizarea Concursului Naţional de Teatru ''Ştefan Mihăilescu-Brăila'', o competiţie în care se înscriu trupe de teatru ale elevilor de liceu din mai multe judeţe. În perioada 4-8 noiembrie 2015 a avut loc la Teatrul ''Maria Filotti'' din Brăila cea de-a şasea ediţie a acestui concurs, organizat de Liceul de Artă ''Hariclea Darclee'', în parteneriat cu Primăria Brăila, Teatrul ''Maria Filotti'' şi Ministerul Educaţiei Naţionale. Preşedintele de onoare al juriului a fost Florin Mihăilescu-Brăila, fiul actorului Ştefan Mihăilescu-Brăila. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu; redactor Arhivă foto: Vlad Ruşeanu; editor: Marina Bădulescu)
În 1947 a absolvit Conservatorul de muzică şi artă dramatică ''George Cavadia'' din Brăila, apoi, din 1949, se angajează la Teatrul ''Maria Filotti'' din acelaşi oraş. În această perioadă şi-a adăugat şi numele de familie al bunicii sale - ''Brăila'', Ştefan Mihăilescu-Brăila devenind numele de scenă sub care a devenit celebru în teatru şi cinematografie.
Talentat actor de comedie, cu o mimică deosebită, extrem de exigent, Ştefan Mihăilescu-Brăila a interpretat de-a lungul carierei sale roluri memorabile pe scena teatrului şi în filme, teatru radiofonic (peste 250 de piese), scenete şi schiţe în emisiuni de divertisment la televiziune realizate de Alexandru Bocăneţ, Tudor Vornicu, Dan Mihăescu ş.a.
Din 1949 până în 1954 a jucat la Teatrul ''Maria Filotti" din Brăila în spectacole precum ''O scrisoare pierdută'' de I. L. Caragiale, ''Burghezul gentilom'' de Moliere, ''Bădăranii'' de Carlo Goldoni, ''Nunta lui Kecinski'' de Suhovo Kobalin, ''Ultima oră'' de Mihail Sebastian, "La Ilie bun şi vesel" de Ion Damian.
În 1956 s-a transferat la Teatrul din Baia Mare, unde a rămas doar un an şi unde a jucat, între altele, în piesa ''Take, Ianke şi Cadâr''.
Din 1957 s-a remarcat printr-o prestigioasă activitate teatrală desfăşurată la Teatrul Giuleşti (azi Odeon) din Bucureşti. A devenit cunoscut publicului pentru roluri în piese precum: ''Baia'' de Maiakovski, ''...escu'' de Tudor Muşatescu, ''Aceşti îngeri trişti'', ''Descăpăţânarea'', ''Milionarul sărac'', ''Puntilla şi sluga sa Matti'', ''Hotel Zodia Gemenilor'', ''Freddy'' de Robert Thomas, ''Pădurea împietrită'' de Robert Emmet Sherwood, ''Ordinatorul'' de Paul Everac, ''Ascensiunea lui Arturo Ui poate fi oprită'' ş.a.
La Teatrul Naţional din Bucureşti a jucat în ''Regele moare'' de Eugen Ionesco.
În cinematografie a debutat în 1958, în filmul ''Alo? Aţi greşit numărul!'' (regia Andrei Călăraşu), după care au urmat roluri în filmele ''Când primăvara e fierbinte'', ''Portretul unui necunoscut'' (1960) şi ''Darclée'' (1961). Rolurile din filmele de pe marele ecran sau cele de televiziune îl consacră ca pe un excepţional actor de comedie, deşi apariţiile sale sunt, cu câteva excepţii, în registru secund. A colaborat cu regizori ca Victor Iliu (''Comoara din Vadul Vechi'', 1964), Paul Călinescu (''Titanic-Vals'', 1964), Radu Gabrea (''Urmărirea'', serial TV, 1971; ''Dicolo de nisipuri'', 1973), Sergiu Nicolaescu (''Atunci i-am condamnat pe toţi la moarte'',1971; ''Cu mâinile curate'', 1972; ''Un comisar acuză'', 1974; ''Accident'', 1976; ''Nea Mărin miliardar'', 1978), Gheorghe Naghi (''Vremea zăpezilor'', 1966; ''Cine va deschide uşa?'', 1967; ''Alarmă în Deltă'', 1975; ''Elixirul tinereţii'', 1975; ''Fiul munţilor'', 1980), Geo Saizescu (''Astă seară dansăm în familie'', 1972; ''Eu, tu şi Ovidiu'', 1977; ''Secretul lui Bachus'', 1984 - premiul ACIN pentru interpretare) etc.
A mai jucat, între altele, în filmele ''A fost prietenul meu'' (1961), ''Omul de lângă tine'' (1961), ''Porto-Franco'' (1961), ''Răscoala'' (1965), ''Zile de vară'' (1968), ''Asediul'' (1970), ''Proprietarii'' (1973), ''Tatăl risipitor'' (1973), ''Păcală'' (1974), ''Mastodontul'' (1975), ''Gloria nu cântă'' (1976), ''Misterul lui Herodot'' (1976), ''Ciocolată cu alune'' (1978), ''Septembrie'' (1978), ''Mihail, cîine de circ'' (1979), ''Destine romantice'' (1981), ''Buletin de Bucureşti'' (1983), ''Sosesc păsările călătoare (1984).
Rămâne memorabil rolul Bachus din filmul ''Secretul lui Bachus'', în care joacă alături de Gheorghe Dinică şi Emil Hossu.
În 1964 a fost distins cu titlul de Artist Emerit, iar în 1967 cu Ordinul Meritul Cultural clasa a III-a ''pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice''.
Ştefan Mihăilescu-Brăila a fost căsătorit cu Georgeta Rahtopol şi au avut împreună un fiu, Florin.
Marele actor a murit la 19 septembrie 1996, la Bucureşti.
Actriţa Rodica Mandache a lansat, în decembrie 2010, volumul ''O carte atipică despre un actor atipic - Ştefan Mihăilescu-Brăila''. Evenimentul a inclus şi lansarea pe DVD a înregistrării spectacolului ''...escu'', de Tudor Muşatescu, în regia lui Dinu Cernescu, în care alături de Ştefan Mihăilescu-Brăila joacă actorii Ştefan Bănică, Dorina Lazăr, Minel Klepper şi Ana Trofim.
De asemenea, la Brăila, marele actor este omagiat prin organizarea Concursului Naţional de Teatru ''Ştefan Mihăilescu-Brăila'', o competiţie în care se înscriu trupe de teatru ale elevilor de liceu din mai multe judeţe. În perioada 4-8 noiembrie 2015 a avut loc la Teatrul ''Maria Filotti'' din Brăila cea de-a şasea ediţie a acestui concurs, organizat de Liceul de Artă ''Hariclea Darclee'', în parteneriat cu Primăria Brăila, Teatrul ''Maria Filotti'' şi Ministerul Educaţiei Naţionale. Preşedintele de onoare al juriului a fost Florin Mihăilescu-Brăila, fiul actorului Ştefan Mihăilescu-Brăila. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu; redactor Arhivă foto: Vlad Ruşeanu; editor: Marina Bădulescu)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.