Unul dintre cele mai frumoase şi mai apreciate cântece din repertoriul Mariei Tănase este ''Cine iubeşte şi lasă''.
Prin intermediul regizorului Sandu Eliad, Maria Tănase l-a cunoscut pe celebrul folclorist Harry Brauner , în casa căruia a auzit prima oară melodia "Cine iubeşte şi lasă", un blestem de dragoste cules în 1929 de Harry Brauner de la o văduvă, Rafira Husea (lelea Hirea), din satul Drăguş, judeţul Braşov. Folcloristul a prelucrat şi adaptat versurile şi melodia astfel încât să fie puse în evidenţă de vocea Mariei Tănase.
"Cine iubeşte şi lasă" a fost imprimat la casa de discuri Columbia, în anul 1936, sub supravegherea etnomuzicologilor Constantin Brăiloiu şi Harry Brauner, cu acompaniamentul tarafului Costică Vraciu.
De-a lungul anilor, alţi artişti au preluat cântecul şi i-au dat alte interpretări, între aceştia numărându-se Maria Dragomiroiu, Mădălina Manole, Loredana, Andra, Delia, trupele Coma, Urma, B52 şi Rotting Christ, Ovidiu Ioncu ''Kempes'', soprana Irina Iordăchescu, Ioan Luchian Mihalea.
Varianta cântată de Maria Tănase rămâne cea mai cunoscută, prin vocea ei cântecul dobândind o nouă viaţă, fiind şi în prezent o melodie de referinţă a genului muzical popular. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Horia Plugaru)
Prin intermediul regizorului Sandu Eliad, Maria Tănase l-a cunoscut pe celebrul folclorist Harry Brauner , în casa căruia a auzit prima oară melodia "Cine iubeşte şi lasă", un blestem de dragoste cules în 1929 de Harry Brauner de la o văduvă, Rafira Husea (lelea Hirea), din satul Drăguş, judeţul Braşov. Folcloristul a prelucrat şi adaptat versurile şi melodia astfel încât să fie puse în evidenţă de vocea Mariei Tănase.
"Cine iubeşte şi lasă" a fost imprimat la casa de discuri Columbia, în anul 1936, sub supravegherea etnomuzicologilor Constantin Brăiloiu şi Harry Brauner, cu acompaniamentul tarafului Costică Vraciu.
De-a lungul anilor, alţi artişti au preluat cântecul şi i-au dat alte interpretări, între aceştia numărându-se Maria Dragomiroiu, Mădălina Manole, Loredana, Andra, Delia, trupele Coma, Urma, B52 şi Rotting Christ, Ovidiu Ioncu ''Kempes'', soprana Irina Iordăchescu, Ioan Luchian Mihalea.
Varianta cântată de Maria Tănase rămâne cea mai cunoscută, prin vocea ei cântecul dobândind o nouă viaţă, fiind şi în prezent o melodie de referinţă a genului muzical popular. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Horia Plugaru)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.