Modifică dimensiunea fontului:
Ucraina sărbătoreşte la 24 august Ziua naţională, care marchează momentul adoptării, în 1991, a Declaraţiei de Independenţă faţă de URSS.
Istoria literaturii ucrainene datează din secolul al XI-lea. Scrierile vremii erau mai ales bisericeşti şi erau scrise în slavonă. Relatările istorice ale vremii sunt denumite cronici, iar cea mai semnificativă cronică a perioadei este cronica lui Nistor. Literatura ucraineană a început să se dezvolte în secolul al XIV-lea şi a înregistrat progrese deosebite în secolul al XVI-lea, odată cu introducerea tiparului.
Secolul al XIX-lea a debutat în Ucraina cu o perioadă de promovare a limbii locale, iniţiată de Ivan Kotliarevski cu lucrarea sa ''Eneida'', prima lucrare publicată scrisă în ucraineană modernă. Până în anii 1830, a început dezvoltarea romantismului ucrainean, fiind perioada de glorie a celei mai importante figuri a culturii naţionale ucrainene, pictorul şi poetul romantic Taras Şevcenko. Ivan Kotliarevski este considerat părintele literaturii în limba ucraineană, iar Şevcenko este simbolul renaşterii naţionale. Apoi, în 1863, utilizarea limbii ucrainene în tipărituri a fost interzisă de Imperiul Rus. Aceasta a afectat grav activitatea literară din regiune, iar scriitorii ucraineni au fost obligaţi să publice în limba rusă.
Literatura ucraineană a continuat sa înflorească în primii ani ai perioadei sovietice, când erau acceptate aproape toate curentele literare. Lucrurile s-au schimbat drastic în anii 1930, când s-a impus ca autorii să folosească un anumit stil în lucrările lor. Activităţile literare au continuat să fie limitate în perioada comunistă şi doar după obţinerea independenţei Ucrainei, în 1991, scriitorii au putut să se exprime aşa cum doreau.
Ucraina a debutat în Concursul muzical Eurovision în anul 2003. A avut loc o preselecţie internă şi s-a decis ca Olexandr Ponomariov, unul dintre cei mai populari cântăreţi, este cel mai potrivit să reprezinte ţara. Anul următor, în 2004, Ucraina a fost reprezentată de Ruslana, ea fiind aleasă pentru succesul său în Ucraina, Belarus şi Rusia, albumul său ''Dîchi Tanţi'' devenind primul album din Ucraina care a primit disc de platină, fiind vândute peste 170.000 de exemplare. Ruslana a cântat, a dansat şi a câştigat, fiind singura câştigătoare a Eurovisionului care a primit puncte de la toate ţările participante - 280 în finală şi 256 în semifinală.
Datorită Ruslanei Concursul muzical Eurovision 2005 a avut loc la Kiev. De această dată, Ucraina a fost reprezentată de Greenjolly, o formaţie rap care a cântat imnul Revoluţiei Portocalii, ''Razom Nas Bahato''. În 2006, Ucraina a fost reprezentată de Tina Karol, iar în 2007, de cântăreţul travestit Verka Serdiucika cu piesa ''Dancing Laşa Tumbai''. În 2011, Ucraina a reuşit o performanţă bună, clasându-se pe locul 4 cu piesa "Angel", interpretată de Mika Newton. În 2013, Zlata Ognevici s-a clasat pe locul 3 cu piesa "Gravity".
Bucătăria tradiţională ucraineană se bazează pe carne de pui, porc, vită, peşte şi ciuperci. De asemenea, ucrainenii mănâncă mulţi cartofi, cereale şi legume proaspete şi murate. Printre mâncărurile tradiţionale ucrainene se numără "salo" (slănină împănată cu usturoi), ''varenîki'' (găluşte fierte cu ciuperci, cartofi, varză, brânză sau cireşe), borş şi ''holubţî'' (un fel de sarmale umplute cu orez, morcovi şi carne). Printre specialităţile ucrainene se numără puiul Kiev şi prăjitura Kiev.
Băuturile preferate ale ucrainenilor sunt compotul, sucurile, laptele, iaurtul, apa minerală, ceaiul şi cafeaua, precum şi berea, vinul şi horilka. O băutură populară este "kvas-ul", slab alcoolizată, obţinută prin fermentarea pâinii de secară. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Cristian Anghelache)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.