Stuful (Phragmites australis), cunoscut şi sub numele de trestie sau trestie-de-apă, este o plantă erbacee perenă, care face parte din familia Poaceae, ordinul Poales. Creşte în zonele umede din toate regiunile temperate şi tropicale ale lumii. Este întâlnită în spaţii inundate, în bălţi, în mlaştini, în iazuri şi în preajma lacurilor sau pe marginea râurilor. În România, cel mai cunoscut loc cu stufărişuri este Delta Dunării, potrivit www.info-delta.ro, considerat şi cel mai mare areal din lume pe care creşte stuful, ţinutul numărând 15 zone de recoltare, care însumează 280.000 ha.

Trestia-de-apă este o graminee cu o înălţime impresionantă (1-4 m), având tulpina dreaptă, terminată cu o inflorescenţă sub formă de panicul. Frunzele, verzi-albăstrui cu lungimi între 40-50 cm, sunt lungi, lanceolate, fibroase, aspre, cu margini tăioase. Florile, sub formă unui panicul lung stufos de formă piramidală, au culoare violetă sau gălbuie. Înfloreşte în perioada iulie - septembrie. În lunile de toamnă are loc coacerea seminţelor mici, de formă alungită. Înmulţirea se face foarte uşor prin rizomi.

Pentru terapii se recoltează, în special, rădăcina, din care se prepară decoct şi extract, dar şi tulpina, frunzele şi mugurii plantei.

Rădăcina are un conţinut de substanţe active foarte importante, precum vitaminele C, B1 şi B2, grăsimi, proteine, acizi graşi, aminoacizi, acid cafeic, compuşi steroizi, asparamid, carbohidraţi, alcaloizi, tocoferol şi altele. Celelalte părţi ale stufului sunt bogate în substanţe flavonoide.

În medicina tradiţională rădăcina este utilizată mai ales în tratamentul infecţiilor şi inflamaţiilor tractului urinar, a micţiunilor dureroase şi în ameliorarea stărilor de greaţă şi vomă, ea având un bun efect diuretic şi antiinflamator.

De asemenea, stuful este apreciat mai ales pentru proprietăţile antipiretice, amtiemetice, febrifuge, purificatoare, antitusive, sedative, antidiabetice şi coleretice ale rădăcinei. Persoanele care suferă de artrită sau muşcături de insecte se pot trata prin aplicarea pe zona afectată de cataplasme locale din rădăcina mărunţită, potrivit www.naturalmedicinalherbs.net.

Preparatele de stuf sunt recomandate şi în tratarea reumatismelor, a febrei şi a gutei. Au efecte pozitive şi în unele afecţiuni dermatologice, mai ales atunci când aceste afecţiuni au cauze interne.

Mugurii tineri de stuf se folosesc proaspeţi în forma lor naturală sau fierţi, în preparate culinare pe bază de carne, în supe şi salate. Rădăcina este utilizată şi ea în alimentaţie, având gust dulce poate fi consumată crudă, prăjită, coaptă sau fiartă. Datorită conţinutului său ridicat de celuloză stuful este folosit la producerea hârtiei. Ca plantă furajeră stuful este folosit ca hrană excelentă pentru bovine. De asemenea, stuful poate fi folosit ca materie prima în construcţii şi drept combustibil, pentru încălzire. AGERPRES/ (Documentare-Daniela Dumitrescu, editor: Mariana Zbora-Ciurel)