Republica Croaţia sărbătoreşte la 25 iunie, Ziua naţională. La această dată, în 1991, Croaţia şi-a declarat independenţa faţă de Iugoslavia.

Situată la răscruce de drumuri, între Est şi Vest, Europa Centrală şi sudul mediteranean, Croaţia a dezvoltat de-a lungul anilor un impresionant număr de tradiţii artistice, literare şi muzicale, potrivit www.croatia.hr, o moştenire extrem de bogată care există dincolo de muzee, biserici şi catedrale.

Înscris în Patrimoniul Mondial UNESCO în 1979, palatul împăratului Diocleţian (244-311 d. Hr.) se află pe Coasta Dalmaţiei, în partea de sud a Croaţiei, în oraşul Split. Foarte bine conservat, palatul datând din epoca romană a fost o reşedinţă imperială fortificată, construită de împăratul Diocleţian, unde s-a retras, în 305 d. Hr, după abdicare. Cetatea are ziduri şi turnuri de pază, străzi interioare, alei şi construcţii, o vilă cu apartamente private şi un mausoleu. Punctele de atracţie din interiorul palatului sunt: Catedrala Sf. Domnius, cele patru porţi ale palatului, pivniţele aflate în partea de nord a palatului, care astăzi sunt explorate de arheologi. Palatul a fost construit cu marmură din Italia, piatră din insula Brac şi decorat cu coloane antice romane.

Denumit şi ''oraşul-muzeu'', Trogir este inclus în Patrimoniul Mondial al UNESCO din 1997. Sudul oraşului găzduieşte o parte din zidurile sale medievale, care datează din secolele XIII-XIV, iar poarta de intrare în oraş, care astăzi se află în centrul oraşului a fost ridicată în 1593. Vechea poartă este vegheată de statuia protectorului oraşului, Ivan Orsini. În apropiere se află muzeul oraşului. Biserica Sf. Ioan Botezătorul, o construcţie ridicată în secolul al XIII-lea, se remarcă prin porticul său, clopotniţa şi pictura ''Pieta'', operă a lui Nikola Firentinac. Tot aici se află fortăreaţa Kamerlengo, ridicată de genovezi în secolul al XIV-lea.

Un alt monument inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO este Bazilica catolică Eufrasiana din oraşul Porec, unul dintre cele mai frumoase exemple de arhitectură bizantină din regiunea mediteraneeană. Bazilica este parte a unui complex episcopal care adăposteşte un baptiseriu octogonal din secolul al VI-lea, o clopotniţă, un pronaos cu coloane, un palat episcopal din secolul al XVI-lea şi o capelă construită în secolul al XVI-lea. În interiorul bazilicii există 18 coloane greceşti realizate din marmură. Pronaosul este de inspiraţie bizantină, iar coloanele conţin numeroase mozaicuri. Cea mai impresionantă este icoana lui Iisus Hristos alături de apostoli. Biserica adăposteşte numeroase obiecte de artă religioasă din epoca bizantină şi Evul Mediu. Mozaicurile sunt cele mai importante opere de artă ale catedralei şi datează din secolul al VI-lea şi sunt considerate printre cele mai frumoase mozaicuri de inspiraţie bizantină din lume.

Unul din cele mai vechi oraşe de pe coasta Adriaticii - oraşul Sibenik - este situat între oraşele Zadar şi Split la vărsarea râului Krka în mare. Zona râului Krka este declarată Parc Naţional. Sibenik este străjuit de trei cetăţi: cetatea Sf. Mihai, cetatea Sf. Ion şi cetatea Subicevac. Centrul istoric al oraşului este pavat şi împânzit de străzi pietonale, fiind dominat de catedrala Sf. Iacob, înscrisă în Patrimoniul Mondial UNESCO din 2001. Marea catedrală se află lângă Primărie, o altă clădire spaţioasă ce datează din sec. XVI-lea, dar merită supus atenţiei şi Palatul Duke ce găzduieşte astăzi Muzeul oraşului Sibenik, www.alegecroatia.ro.Cel mai important eveniment al oraşului este Festivalul Internaţional al Copiilor care se desfăşoară începând cu anul 1960, astăzi fiind sub protecţia şi patrimoniul UNICEF şi UNESCO.

Câmpia din Stari Grad este cea mai mare câmpie fertilă din insulele Mării Adriatice. În iulie 2008, câmpia a fost inclusă în Patrimoniul Mondial al UNESCO, datorită faptului că împărţirea geometrică din anul 384 î.Hr, în parcele pe care au fost cultivate viţă de vie şi livezi de măslini a rămas aproape intactă. Această împărţire a câmpului era folosită în antichitate de greci, care au fost primii colonizatori ai regiunii.

În ceea ce priveşte patrimoniul cultural imaterial al Croaţiei, acesta cuprinde, potrivit www.adriatic.hr., procesiunea "Za križen" (în urma crucii) din insula Hvar, obicei întâlnit în noaptea dintre Joia mare şi Vinerea mare din Postul Paştelui; procesiunea anuală de primăvară "Kraljice" sau "Ljelje" (regine) din Gorjana, prilejuit de sărbătoarea Rusaliilor; muzica ''Ojkanje'', un obicei din zonele înalte ale Dalamţiei, realizată de femei sau bărbaţi, care folosesc o tehnică ce presupune modularea sunetelor din gât. Fiecare cântec durează atât timp cât solistul îşi poate ţine respiraţia. Melodiile se bazează pe tonuri limitate, iar versurile acoperă teme diverse; sărbătoarea Sf. Blasiu, ocrotitorul oraşului Dubrovnik, o tradiţie care are rădăcini în secolul al X-lea; arta fabricării jucăriilor tradiţionale din lemn pentru copii un meşteşug ce provine din zona montană croată. Jucăriile sunt realizate manual de către bărbaţi, care folosesc lemn de salcie, tei, fag şi paltin, iar femeile le împodobesc pictând forme florale şi geometrice, de obicei în culoare roşie, galbenă şi albastră. Prepararea turtei dulci este, de asemenea, un meşteşug tradiţional şi este realizat în nordul Croaţiei. A devenit în timp un simbol naţional.

Realizarea dantelei este un meşteşug tradiţional cu origini în perioada renascentistă, inclus în Patrimoniul cultural imaterial al UNESCO, în 2009. Dantela de bobină este făcută de femeile din zona montană croată, în Lepoglava, dantela din insula Pag se leagă cu acul, iar pe insula Hvar dantela este creată din fir de aloe, potrivit www.unesco.org. Dantela de Pag se realizează cu un ac de cusut şi era folosită, iniţial, la articolele de îmbrăcăminte ecleziastice, feţe de masă şi ornamente pentru îmbrăcăminte. Procesul implică înfrumuseţarea unui model de pânză de păianjen, cu motive geometrice şi este transmis astăzi de către femeile mai în vârstă. Dantela de Lepoglava este făcută cu ajutorul bobinelor, firele de la mai multe bobine fiind împletite. Panglicile sunt destinate costumelor populare sau se vând la târgurile tradiţionale. Festivalul internaţional al dantelei organizat în Lepoglava celebrează această artă în fiecare an. Dantela din fir de aloe este făcută în Croaţia doar de călugăriţele benedictine din oraşul Hvar. Firele subţiri, albe sunt obţinute din miezul frunzelor de aloe proaspete şi ţesute într-un model de reţea pe un fond de carton. Piesele rezultate sunt simbolul oraşului Hvar. Fiecare varietate de dantelă a fost creată de-a lungul timpului de către femeile din mediul rural ca o sursă de venit suplimentar şi a lăsat un semn permanent asupra culturii din regiune. AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea; editor: Cerasela Bădiţă)