Republica Islanda sărbătoreşte, la 17 iunie, Ziua naţională, data la care Islanda a fost proclamată republică.
Situată între Oceanul Atlantic şi Oceanul Arctic, insula Islanda se învecinează cu Marea Groenlandei la Nord, Marea Norvegiei la Est, strâmtoarea Danemarcei la Nord-Vest şi Oceanul Atlantic la Sud-Vest. Aproximativ 10.000 kmp din suprafaţa totală a insulei sunt acoperiţi de gheţari, iar cel mai înalt punct al Islandei este reprezentat de vârful Hvannadalshnjúkur (2.119 m). Aproape 80% din suprafaţa terestră este formată din lacuri glaciare şi deşerturi de lavă, provenită de la vulcani activi, gheizere şi izvoare termale.
Cei mai activi vulcani de pe insulă sunt: Eyjafjallajokull, care a erupt masiv în 2011, urmat de Grimsvotn, Hekla, ce a erupt de 20 de ori din anul 874 încoace, şi Askja. În trecut, exploziile lor de lavă şi cenuşă au avut impact pe termen lung.
Litoralul prezintă numeroase fiorduri şi, în toată ţara, există suprafeţe întinse acoperite de zăpadă şi gheţari. Aici se află cel mai mare gheţar din lume, Vatnajokull. Blocul de gheaţă ocupă 8% din teritoriul Islandei şi are 2.000 de metri înălţime. Aproximativ 200 de gheizere împânzesc pământul care fumegă permanent. Apa lor fierbinte, care deseori atinge 90 de grade Celsius, reprezintă una dintre puţinele bogăţii naturale ale ţării. Captată şi trimisă prin conducte special amenajate, ea se răceşte cu doar trei grade Celsius la 100 de kilometri.
Islanda are o climă temperat rece, moderată de curenţii calzi din Atlanticul de Nord. Verile sunt reci, cu perioade scurte de vreme frumoasă, iar sezonul umed durează din octombrie până în ianuarie.
Capitala este Reykjavik, iar principalele oraşe sunt Hafnafjordur, Kopavogur. Capitala cea mai nordică din lume, înconjurată de fiorduri plutitoare, este un amestec de tradiţional şi elemente scandinave. Temperaturile medii în Reykjavik sunt cuprinse între minus 2 şi plus 2 grade Celsius în luna ianuarie şi între 9 şi 14 de grade Celsius, în luna iulie.
Construcţia sub formă de dom, Perlan, plasată pe dealul Öskjuhlíd, acoperă bazinele cu apă fierbinte, refăcute în 1991. Apa islandeză este una dintre cele mai curate din lume, 80% din energia ţării fiind generată de căldura naturală a izvoarelor fierbinţi, a gheizerelor şi vulcanilor.
Gheizerul Strokkur, localizat în partea sudică, lângă râul Hvítá, erupe la fiecare 4-8 minute, fiind unul dintre cele mai faimoase gheizere din Islanda. Înălţimea maximă la care ajunge apa este de 40 de metri.
În perioada dintre septembrie şi aprilie are loc spectacolul luminilor Nordului. Aurora boreală reprezintă un fenomen extraordinar şi absolut incomparabil. Luminile sunt un fenomen natural, variind întotdeauna ca formă, umbră şi culoare.
În Islanda se află două cascade faimoase - Skogafoss, localizată în partea sudică a ţării, are o lăţime de 25 de metri, iar apa cade de la o înălţime de 60 de metri, şi Gullfoss, o cascadă în două trepte, situată în partea sud-vestică a Islandei.
Islanda are o climă oceanică temperată, cu temperaturi ce nu ating valori extreme nici vara, dar nici iarna, cu toate că ţara se află destul de aproape de Cercul Polar de Nord. Curentul Golfului ce curge de-a lungul coastelor vestice şi sudice acţionează ca un moderator al climei ţării, păstrând condiţii plăcute în mare parte a anului.
Din mai până în iunie se poate vedea fenomenul natural cunoscut sub numele Soarele de la Miezul Nopţii, un eveniment natural pentru care sunt renumite ţările nordice ale Europei.
Iernile în Islanda încep cu luna noiembrie şi ţin până în aprilie. În regiunile sudice şi vestice, nopţile sunt glaciale şi există posibilitatea apariţiei furtunilor de iarnă. Februarie este cea mai friguroasă lună în Islanda.
Reykjavik, în partea de sud-vest a Islandei, oferă o climă schimbătoare. Temperaturile din timpul verii sunt mai mari în iulie şi august, când media maximă este în jur de 14 grade Celsius şi minima de aproximativ 9 grade. Iernile sunt reci, mai ales în decembrie şi ianuarie, potrivit site-ului www.globi.ro.
Zonele locuite se află pe coastă, în principal în Sud-Vest, pe când platourile înalte centrale sunt total nelocuite.
Din fauna Islandei fac parte oaia şi vaca islandeză, găinile, caprele, caii, ciobănescul islandez, toate rase de animale domestice importate de europeni. Între animalele sălbatice se numără vulpea polară, nurca, şoareci, şobolani, iepuri şi reni. Urşii polari vizitează ocazional insula, călătorind pe iceberguri din Groenlanda.
De asemenea, există mamiferele marine în apele din jurul insulei: foca obişnuită şi cea cenuşie. În apele oceanului din jurul Islandei trăiesc numeroase specii de peşti. Păsările, mai ales cele marine, sunt o parte importantă a ecosistemului islandez. Papagalii de mare, lupii de mare şi pescăruşii cu trei degete) îşi fac cuiburi pe stâncile litoralului. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Cristian Anghelache)
Situată între Oceanul Atlantic şi Oceanul Arctic, insula Islanda se învecinează cu Marea Groenlandei la Nord, Marea Norvegiei la Est, strâmtoarea Danemarcei la Nord-Vest şi Oceanul Atlantic la Sud-Vest. Aproximativ 10.000 kmp din suprafaţa totală a insulei sunt acoperiţi de gheţari, iar cel mai înalt punct al Islandei este reprezentat de vârful Hvannadalshnjúkur (2.119 m). Aproape 80% din suprafaţa terestră este formată din lacuri glaciare şi deşerturi de lavă, provenită de la vulcani activi, gheizere şi izvoare termale.
Cei mai activi vulcani de pe insulă sunt: Eyjafjallajokull, care a erupt masiv în 2011, urmat de Grimsvotn, Hekla, ce a erupt de 20 de ori din anul 874 încoace, şi Askja. În trecut, exploziile lor de lavă şi cenuşă au avut impact pe termen lung.
Litoralul prezintă numeroase fiorduri şi, în toată ţara, există suprafeţe întinse acoperite de zăpadă şi gheţari. Aici se află cel mai mare gheţar din lume, Vatnajokull. Blocul de gheaţă ocupă 8% din teritoriul Islandei şi are 2.000 de metri înălţime. Aproximativ 200 de gheizere împânzesc pământul care fumegă permanent. Apa lor fierbinte, care deseori atinge 90 de grade Celsius, reprezintă una dintre puţinele bogăţii naturale ale ţării. Captată şi trimisă prin conducte special amenajate, ea se răceşte cu doar trei grade Celsius la 100 de kilometri.
Islanda are o climă temperat rece, moderată de curenţii calzi din Atlanticul de Nord. Verile sunt reci, cu perioade scurte de vreme frumoasă, iar sezonul umed durează din octombrie până în ianuarie.
Capitala este Reykjavik, iar principalele oraşe sunt Hafnafjordur, Kopavogur. Capitala cea mai nordică din lume, înconjurată de fiorduri plutitoare, este un amestec de tradiţional şi elemente scandinave. Temperaturile medii în Reykjavik sunt cuprinse între minus 2 şi plus 2 grade Celsius în luna ianuarie şi între 9 şi 14 de grade Celsius, în luna iulie.
Construcţia sub formă de dom, Perlan, plasată pe dealul Öskjuhlíd, acoperă bazinele cu apă fierbinte, refăcute în 1991. Apa islandeză este una dintre cele mai curate din lume, 80% din energia ţării fiind generată de căldura naturală a izvoarelor fierbinţi, a gheizerelor şi vulcanilor.
Gheizerul Strokkur, localizat în partea sudică, lângă râul Hvítá, erupe la fiecare 4-8 minute, fiind unul dintre cele mai faimoase gheizere din Islanda. Înălţimea maximă la care ajunge apa este de 40 de metri.
În perioada dintre septembrie şi aprilie are loc spectacolul luminilor Nordului. Aurora boreală reprezintă un fenomen extraordinar şi absolut incomparabil. Luminile sunt un fenomen natural, variind întotdeauna ca formă, umbră şi culoare.
În Islanda se află două cascade faimoase - Skogafoss, localizată în partea sudică a ţării, are o lăţime de 25 de metri, iar apa cade de la o înălţime de 60 de metri, şi Gullfoss, o cascadă în două trepte, situată în partea sud-vestică a Islandei.
Islanda are o climă oceanică temperată, cu temperaturi ce nu ating valori extreme nici vara, dar nici iarna, cu toate că ţara se află destul de aproape de Cercul Polar de Nord. Curentul Golfului ce curge de-a lungul coastelor vestice şi sudice acţionează ca un moderator al climei ţării, păstrând condiţii plăcute în mare parte a anului.
Din mai până în iunie se poate vedea fenomenul natural cunoscut sub numele Soarele de la Miezul Nopţii, un eveniment natural pentru care sunt renumite ţările nordice ale Europei.
Iernile în Islanda încep cu luna noiembrie şi ţin până în aprilie. În regiunile sudice şi vestice, nopţile sunt glaciale şi există posibilitatea apariţiei furtunilor de iarnă. Februarie este cea mai friguroasă lună în Islanda.
Reykjavik, în partea de sud-vest a Islandei, oferă o climă schimbătoare. Temperaturile din timpul verii sunt mai mari în iulie şi august, când media maximă este în jur de 14 grade Celsius şi minima de aproximativ 9 grade. Iernile sunt reci, mai ales în decembrie şi ianuarie, potrivit site-ului www.globi.ro.
Zonele locuite se află pe coastă, în principal în Sud-Vest, pe când platourile înalte centrale sunt total nelocuite.
Din fauna Islandei fac parte oaia şi vaca islandeză, găinile, caprele, caii, ciobănescul islandez, toate rase de animale domestice importate de europeni. Între animalele sălbatice se numără vulpea polară, nurca, şoareci, şobolani, iepuri şi reni. Urşii polari vizitează ocazional insula, călătorind pe iceberguri din Groenlanda.
De asemenea, există mamiferele marine în apele din jurul insulei: foca obişnuită şi cea cenuşie. În apele oceanului din jurul Islandei trăiesc numeroase specii de peşti. Păsările, mai ales cele marine, sunt o parte importantă a ecosistemului islandez. Papagalii de mare, lupii de mare şi pescăruşii cu trei degete) îşi fac cuiburi pe stâncile litoralului. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Cristian Anghelache)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.