Cristian Mungiu a primit, la 22 mai 2016, premiul pentru regie la Cannes, pentru filmul "Bacalaureat". Regizorul român a primit premiul ex aequo, alături de francezul Olivier Assayas, acesta din urmă fiind recompensat pentru filmul "Personal Shopper".

"Vreau să le mulţumesc actorilor şi echipei mele, nu fac filmele singur (...) mulţumesc familiei mele care mi-a dat o direcţie în viaţă", a declarat cineastul român, pe scena de la Cannes.

"Bacalaureat", cunoscut în perioada de pregătire sub numele de "Fotografii de familie", spune povestea lui Romeo, medic într-un mic oraş transilvănean, care a depus toate eforturile pentru ca fiica lui, Eliza, să fie acceptată la o universitate britanică. Aceasta, o elevă foarte bună, de altfel, nu trebuie decât să ia bacalaureatul cu o notă bună, ceea ce nu ar trebui să îi pună probleme. Numai că Eliza este agresată sexual chiar înainte de începerea examenelor, iar tot acest vis pare să se năruiască. Tatăl uită atunci de toate principiile pe care i le insuflase fiicei, pendulând acum între compromis şi compromitere. În rolurile principale, îi putem vedea pe actorii Adrian Titieni şi Maria Drăguş, care îi au alături pe Lia Bugnar, Mălina Manovici, Vlad Ivanov, Rareş Andrici. Scenariul şi regia sunt semnate de Cristian Mungiu, imaginea este realizată de Tudor Vladimir Panduru, scenografia de Simona Pădureţu. Director de film este Adrian Moroca, iar producător executiv, Tudor Reu.

După cum declara regizorul peliculei, Cristian Mungiu, într-un interviu acordat AGERPRES, "Bacalaureat" este un film despre raportul care ar putea exista între corupţie şi un anume gen de educaţie perpetuat în România, dar şi despre dificultatea părinţilor de a-şi regla discursul moral în relaţie cu copiii lor.

Agenţia de presă France Presse notează că, în acest film, cineastul Cristian Mungiu sondează cu precizie compromisurile şi corupţia din societatea românească, prin prisma poveştii unui tată, gata să facă orice pentru ca fiica sa să poată intra la facultate. "Mi-am dorit să fac un film despre relaţia dintre copii, părinţi şi adevăr", a subliniat Mungiu la conferinţa de presă. El a dorit să vorbească despre "cineva care se simte vinovat şi care resimte o anxietate foarte prezentă în însăşi societatea românească (...) În acest moment, nu sunt prea optimist. În România există un fel de anxietate socială şi de depresie, care provin din faptul că sunt încă multe lucruri care nu au fost rezolvate nici până acum", a susţinut cineastul. "Probabil că am înregistrat un important progres dacă privim situaţia României din perspectivă istorică, însă nu mai putem aştepta încă cincizeci de ani pentru a vedea dacă direcţia este bună sau nu. Pentru noi este deja prea târziu (...) Însă pentru copiii noştri nu este clar", a adăugat el.

Filmul ''Bacalaureat'' i-a entuziasmat pe criticii de film prezenţi pe Croazetă, publicaţiile şi site-urile cinematografice de specialitate neezitând să acorde spaţii ample acestei pelicule, cu referire atât la măiestria regizorală a lui Cristian Mungiu, cât şi la interpretarea remarcabilă a actorului Adrian Titieni, care reuşeşte să contureze un personaj complex.

Thomas Sotinel afirma, în articolul intitulat '' 'Baccalauréat': examen de conscience a la roumaine'' ('Bacalaureat': un examen de conştiinţă în stil românesc), publicat pe site-ul http://www.lemonde.fr/, că filmul este ''aşa cum şi numele indică, un examen, minuţios şi iniţial detaşat, a ceea ce este prezentat aici drept unul dintre fundamentele societăţii româneşti contemporane, traficul de influenţă.''

În articolul intitulat ''On va tous rater le 'Baccalauréat' du Roumain Cristian Mungiu'' (Vom rata cu toţii 'Bacalaureatul' românului Cristian Mungiu) şi publicat pe site-ul http://www.rfi.fr/, Siegfried Forster pune accentul pe universalitatea acestui film. ''Bacalaureat spune povestea unei eleve model care riscă să rateze bac-ul după o agresiune. Acţiunea se derulează într-o localitate banală din Transilvania, dar atinge universalitatea. Cu un realism înspăimântător, Mungiu filmează tresăririle de ordin moral ale tuturor. Povestirea, scrisă şi filmată cu o precizie extremă, este, de fapt, un joc tulburător cu morala noastră. La sfârşit, nu sunt decât perdanţi în această poveste: noi toţi.'' Autorul remarcă aceea că, ''mai târziu, descoperim geniul necruţător al lui Mungiu. Medicul Romeo trece prin această încercare redutabilă în locul nostru al tuturor.''

Potrivit unei cronici semnate de criticul britanic de film Peter Bradshaw, de la The Guardian, şi publicate pe site-ul publicaţiei, www.theguardian.com, ''Bacalaureat este un film complex, realizat cu măiestrie, cu subtilitate psihologică şi greutate morală, despre alegerile meschine pe care le fac oamenii, în încercarea de a-şi croi drum în viaţă prin orice mijloace: oameni constrânşi de loialitatea faţă de cei care i-au ajutat la fărădelegi, oameni care folosesc corupţia celorlalţi ca pe o scuză pentru propriile eşecuri şi oameni care speră că schimbul reciproc de favoruri constituie un sistem etic alternativ. Însă cum rămâne cu copiii, sufletele acelea nevinovate de dragul cărora au fost săvârşite toate aceste josnicii? Ar trebui ei să fie feriţi de ''absolvirea'' într-o lume contaminată de compromisuri şi de ruşine? Bacalaureat este un film complex, foarte inteligent şi o fotografie sumbră asupra depresiei naţionale din România, unde generaţia anilor ‘90 a sperat la şansa unui nou început. De remarcat şi jocul superb al lui Titieni şi Drăguş. Este o bijuterie în excepţionala selecţie de la Cannes.''

Criticii de la revistele Variety şi The Hollywood Reporter, două dintre cele mai importante publicaţii americane cu specific cinematografic, au apreciat şi ei calitatea artistică a filmului, tehnica regizorală a lui Cristian Mungiu şi interpretarea protagonistului, dar au rămas ceva mai rezervaţi în privinţa succesului acestei pelicule.

Astfel, Jay Weissberg de la publicaţia Variety scria, în articolul ''Cannes Film Review: 'Graduation' '', publicat pe site-ul http://variety.com, că ''şi atunci când este doar tangenţial atinsă, o temă cheie a cinematografiei româneşti recente este aceea că generaţiile care au crescut sub Ceauşescu nu pot să scape de instinctele de supravieţuire dobândite în deceniile de dictatură. După cum se vede în numeroase filme, mita era singura cale de a merge mai departe, aşa că medicul protagonist din ''Bacalaureat''-ul lui Mungiu nu este decât unul dintr-o serie de personaje care se consideră a fi oameni buni, dar care acţionează, totuşi, prin mijloace care nu fac decât să perpetueze disfuncţia societăţii: atunci când apelează la relaţii pentru a se asigura că fiica lui ia note bune la examen, nu face decât să declanşeze încă o cascadă de fapte de corupţie. După cum era de aşteptat de la un maestru precum Mungiu, totul este minunat structurat şi absolut credibil, însă 'Bacalaureat' pare să fie o repetare şi tocmai această lipsă de noutate va limita interesul publicului.''

Şi Leslie Felperin de la The Hollywood Reporter s-a arătat mai rezervată cu privire la succesul filmului. ''Deşi ultima felie de viaţă realistă satisface pe mai multe planuri, fanii care se aşteaptă la un alt film dur de la unul dintre regizorii de primă mărime ai Noului Val ar putea fi puţin dezamăgiţi. Acest studiu asupra unei familii aflate sub presiune este prezentat prea discret pentru un subiect care conţine vandalism, corupţie penală şi o tentativă de viol (...) Per total, este un film mai rece, mai discret, mai academic decât filmele cu care ne obişnuise Mungiu''. Autoarea îşi încheie articolul notând că 'Bacalaureat' nu este cea mai bună peliculă a lui Mungiu, dar este totuşi mai interesant decât cele mai bune filme ale multor altor regizori.

Chiar în ziua în care filmul a intrat în competiţia oficială de la Cannes, la 19 mai 2016, jurnalistul Thomas Destouches publica, pe site-ul http://www.allocine.fr/, articolul ''Cannes 2016: Cristian Mungiu peut-il repartir avec une deuxičme Palme d'Or?'' (Cannes 2016 : Poate Cristian Mungiu să plece cu un al doilea premiu Palme d'Or?). La finalul articolului este prezentată şi o listă de motive, realizată de întreaga redacţie, prin care spectatorii sunt încurajaţi să vadă acest film: ''Pentru minuţiozitatea cu care Mungiu construieşte o mecanică a autodistrugerii personajului principal. O mecanică care eliberează o putere emoţională nebunească până la ultima replică a filmului''; ''Totul este perfect aşezat la locul lui, nimic nu este în plus pe durata celor 2 ore şi 7 minute. Şi fiecare mic detaliu, fiecare cadru, fiecare replică dobândeşte o importanţă capitală la final. Pentru cei care 'se tem' să vadă un film românesc de 2 ore: uitaţi de prejudecăţi, 'Bacalaureat' e pasionant de la un capăt la altul''; ''Cristian Mungiu face un film despre noţiunea de sacrificiu al unui părinte pentru copilul său. O tematică puternică şi umană, care ar trebui să rezoneze în minţile şi în inimile tuturor spectatorilor/părinţilor''; '' 'Bacalaureat' este un film pudic, fără îndoială, dar, sub această delicateţe şi reţinere, se ascunde o emoţie nemăsurată, care nu cere altceva decât să izbucnească la suprafaţă. Şi, fără a dezvălui prea mult din film, acest fenomen chiar se produce''. Şi, în încheiere, ''Pentru privirea fiicei protagonistului, atunci când rosteşte ultima replică. Sfâşietor.'' AGERPRES/(Documentare-Andreea Onogea, editor: Cerasela Bădiţă)