La 17 aprilie 1996 a fost inaugurată oficial Centrala nuclearoelectrică de la Cernavodă, prin punerea în funcţiune a primului reactor, fiind prima centrală de acest fel din Europa de Est. România a intrat astfel în clubul ţărilor producătoare de energie nucleară.

Unitatea 1 utilizează tehnologie de tip CANDU (Canadian Deuterium Uranium), de concepţie canadiană. Reactorul, care utilizează apa grea drept moderator şi agent de răcire, iar drept combustibil - uraniul natural, a atins prima criticitate (iniţierea reacţiei de fisiune în lanţ) la 16 aprilie 1996. Centrala dispune de 5 unităţi de tip CANDU de 700 MW fiecare.

Lucrările de completare a Unităţii nr.1 au fost conduse din 1991 sub direcţia şi responsabilitatea consorţiului AAC, constituit în 1990 între ANSALDO - Italia şi AECL - Canada, amintea un comunicat de presă la data inaugurării primului reactor. Cele două societăţi s-au implicat în Proiectul Cernavodă încă de la începutul anilor '80 prin intermediul contractelor de proiectare, furnizare, transferări de tehnologie şi asistenţă tehnică, încheiate în acea perioadă cu Ministerul Energiei din România. Proiectul Cernavodă constituie cea mai importantă realizare în sectorul energetic în ţările din Estul Europei şi, totodată, iniţiativa cea mai relevantă de asistenţă managerială şi tehnică din partea Occidentului pentru a asigura un nivel de securitate în sectorul nuclear conform cu normativele internaţionale şi cu directivele AIEA Viena, se arăta în comunicat.

Festivitatea de inaugurare din 17 aprilie 1996 a avut loc în prezenţa preşedintelui Ion Iliescu, a premierului Nicolae Văcăroiu, a premierului canadian Jean Chretien, a preşedintelui Consiliului Guvernatorilor al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Johan Van Ebbenhorst-Tengbergen, a altor oficialităţi române şi străine, care au fost invitate să viziteze clădirea reactorului şi camera principală de comandă şi control.

Premierul Canadei, Jean Chretien a salutat, cu acest prilej, intrarea României în comunitatea celor care utilizează tehnologia CANDU. La rândul său, preşedintele Consiliului Guvernatorilor al Agenţiei Internaţionale de Energie Atomică (AIEA) - Viena, Johan Van Ebbenhorst-Tengbergen, a menţionat în alocuţiunea sa că prin inaugurarea acestui tip de centrală nuclearo-electrică, România se aliniază cerinţelor forurilor internaţionale de reducere a efectului de seră.

La 11 iulie 1996 a avut loc conectarea Unităţii 1 la Sistemul Energetic Naţional, cu livrarea primului kWh electric produs la generatorul Unităţii. La 2 octombrie acelaşi an Unitatea 1 a atins puterea nominală, iar la 2 decembrie 1996 a intrat în exploatare comercială. În anul 2006 cantitatea de energie electrică produsă în cadrul Societăţii Naţionale ''Nuclearelectrica'' prin Unitatea 1 a Centralei nuclearoelectrice Cernavodă a fost de 5,631 milioane MWh, producţie-record în cei zece ani de exploatare comercială, din care 5,177 milioane MWh a fost livrată în sistemul naţional.

În 2007 a intrat în exploatare comercială Unitatea 2 a Centralei nuclearoelectrice Cernavodă, realizată pe baza unui contract de conducere de lucrări încheiat în 2003 cu Atomic Energy of Canada Ltd. şi Ansaldo-Italia. Încărcarea cu uraniu a reactorului a început pe 15 februarie 2007, iar la 6 mai reactorul 2 a atins criticitatea. Unitatea 2 a fost conectată la sistemul energetic naţional la începutul lunii august, iar la 6 septembrie 2007 a început să funcţioneze la 100% din capacitate.

Odată cu intrarea în exploatare comercială a Unităţii 2, în 2007, Nuclearelectrica asigură circa 18 la sută din producţia de energie electrică a României.

Fabrica de Combustibil Nuclear Piteşti (FCN Piteşti) este singurul producător autorizat la nivel global, în afara Canadei, pentru producţia de fascicule de combustibil aferente tehnologiei CANDU 6 de către AECL Canada (actuala Candu Energy) şi Zircatec Precision Industries Inc Canada. Anual, centrala nucleară de la Cernavodă consumă aproximativ 10.000 fascicule de combustibil nuclear produse de FCN Piteşti. Din punct de vedere calitativ şi al rezultatelor aferente procesului de producţie, FCN Piteşti înregistrează o rată de defectare a fasciculelor de combustibil mult sub limita admisă de Autoritatea de Proiectare a Sistemului CANDU, fapt confirmat de datele de operare şi producţie ale CNE Cernavodă, beneficiarul direct al producţiei de la FCN Piteşti. Producţia FCN Piteşti respectă cerinţele de calitate aferente industriei nucleare, de protecţie a mediului înconjurător, de siguranţă nucleară şi sănătate şi securitate în muncă. În România, fabricarea combustibilului nuclear de tip CANDU a început în 1980, când fost pusă în funcţiune staţia-pilot din cadrul Institutului de Cercetări Nucleare (ICN) Piteşti.

La 9 noiembrie 2015 a fost parafat Memorandumul de Înţelegere privind dezvoltarea, construcţia, operarea şi dezafectarea Unităţilor 3 şi 4 de la Centrala nuclearoelectrică Cernavodă, între Nuclearelectrica şi China General Nuclear Power Corporation. Memorandumul este parte a strategiei guvernamentale de continuare a Proiectului Unităţilor 3 şi 4 CNE Cernavodă prin organizarea unei proceduri de selectare de investitori şi stabileşte direcţiile viitoarei cooperări între cele două companii. Proiectul Unităţilor 3 şi 4 CNE Cernavodă presupune construcţia a încă două reactoare de tip CANDU 6 pe amplasamentul CNE Cernavodă, fiecare cu o putere instalată de 700 MWh şi o durată de viaţă de 30 de ani, cu posibilitatea de extindere pe încă 25 de ani. Dublarea capacităţii de producţie la CNE Cernavodă, prin construcţia celor două unităţi este considerat un avantaj competitiv major pe termen mediu şi lung, întrucât România deţine întreg ciclul de producţie nucleară: materii prime (combustibil nuclear fabricaţie proprie, apă grea), infrastructură de specialitate, resursă umană înalt calificată. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu; redactori Arhivă foto - Elena Bălan, Mihaela Tufega; editor: Irina Andreea Cristea)