La 3 martie Bulgaria sărbătoreşte Ziua naţională, semnificând cucerirea independenţei, la 3 martie 1878, faţă de Imperiul Otoman.

Cultura bulgară este un amestec între culturile tracă, slavă şi bulgară, însă există şi influenţe bizantine, turceşti şi greceşti. Limba bulgară este o limbă slavă scrisă în alfabetul chirilic. Cultura preistorică a Bulgariei este prezentată în exponatele din Muzeul de Arheologie şi Muzeul Naţional de Istorie din Sofia, precum şi din muzeele locale din Plovdiv, Stara Zagora, Varna, Ruse, Veliko Târnovo, Razgrad, Vidin, Burgas, etc. Artefactele sunt dovada priceperii localnicilor în folosirea lutului, a caolinului, a pietrei, lemnului, bronzului şi fierului. Ceramica descoperită datează din Paleolitic şi Neolitic, iar zona în care au fost descoperite, Movila Karanovska de lângă Nova Zagora, a fost numită Arca lui Noe, potrivit site-ului www.turistik.ro.

Bulgaria cuprinde un mare număr de situri arheologice. Numărul lor total este al treilea din Europa după Italia şi Grecia. În 1972 a fost descoperită, într-o necropolă lângă Varna, cea mai veche comoară de aur din lume, formată din monede, arme şi bijuterii datând din anul 4.600 î.Hr. Situl a relevat dovezi ale primelor civilizaţii europene. Alte dovezi ce demonstrează apariţia culturilor preistorice în Bulgaria sunt Plovdiv, unul dintre cele mai vechi oraşe din lume şi prima mănăstire creştină din Europa, înfiinţată în 344 d.Hr.

Nouă obiective istorice şi naturale au fost incluse pe lista patrimoniului mondial UNESCO: Călăreţul din Madara, mormintele tracice de la Sveştari şi Kazanlăk, biserica Boiana, Mănăstirea Rila, Bisericile rupestre de la Ivanovo, Parcul Naţional Pirin, Rezervaţia Naturală Srebărna şi oraşul antic Nessebar. Nestinarstvo, un dans ritual în jurul focului, de sorginte tracică, este inclus în lista patrimoniului cultural intangibil.

Focul este un element esenţial în folclorul bulgăresc, fiind folosit pentru a îndepărta spiritele rele şi bolile. La 1 martie, primăvara este salutată sărbătorind Marteniţa. Primul şi al Doilea Imperiu Bulgar au funcţionat ambele ca nişte centre ale culturii slave în mare parte din Evul mediu, exercitând o considerabilă influenţă culturală asupra Bisericii Ortodoxe prin şcolile de litere de la Preslav, Ohrid şi Tărnovo.

Alfabetul chirilic, utilizat ca sistem de scriere în multe limbi din Europa de Est şi Asia, îşi are originea la şcoala literară de la Preslav prin secolul al IX-lea. De la începutul secolului XX, s-au remarcat scriitori bulgari cum ar fi Ivan Vazov, Pencio Slaveikov, Peio Iavorov, Iordan Radicikov şi Ţvetan Todorov. În 1981, scriitorul de limbă germană născut în Bulgaria Elias Canetti a primit Premiul Nobel pentru Literatură.

Festivalurile şi obiceiurile bulgăreşti datează din vremuri străvechi. Unele dintre cele mai vesele festivaluri au loc de Crăciun şi de Anul Nou, când aşa-numiţii Sourvakari fac un tur al caselor, cu urări de bine şi prosperitate. Alte festivaluri sunt Ladouvane, Jocurile Shrovetide şi Mummers, care îşi au originea în festivalurile dionisiace ale tracilor, Lazarouvane, un festival ortodox dedicat familiei, şi ziua Sf. Gheorghe, ce are legătură cu sănătatea şi prosperitatea, precizează site-ul amintit.

Fondată în secolul X, Mănăstirea Rila este catalogată ca fiind cel mai important monument cultural, istoric şi arhitectural al Bulgariei şi Europei de Sud. Această mănăstire este tipărită din 1999 pe bancnota de un leva, moneda naţională a Bulgariei. În cultura naţională se spune că mănăstirea a fost fondată de pustnicul Ivan Rila, iar numele acesteia a fost atribuit de ţarul Petru I (927-968). Localnicii spun că în acele vremuri pustnicul trăia într-o peşteră situată în apropierea mănăstirii, iar aceasta a fost construită de cei care se duceau în munţii Rila pentru a învăţa de la Ivan calea Domnului. În decursul anilor mănăstirea a fost susţinută de autorităţile statului bulgar, iar fiecare ţar care a domnit până în vremea celui de-al doilea Imperiu Bulgar a donat o parte din avere pentru ca ea să fie numită monument istoric, conform site-ului www.directbooking.ro.

Biserica principală a mănăstirii a fost ridicată în secolul al XIX-lea de arhitectul Pavel Ioanov, care a lucrat la construcţia bisericii din 1834 până în 1837. Mănăstirea este un complex de clădiri cu un stil arhitectural remarcabil. Construcţia are cinci cupole, trei altare şi două capele. Cel mai preţios element al acestei biserici este catapeteasma care este placată cu aur. Sculpturile din interior au fost realizate în decursul a cinci ani de către patru meşteri.

În centrul complexului este Turnul Hrelyo - o fortificaţie din piatră, singura clădire ce a rezistat din perioada medievală (1335). În aripa estică a mănăstirii a fost amenajat un muzeu ce găzduieşte poarta bisericii Hrelyo, arme antice folosite în trecut de paznicii mănăstirii şi certificate de merit ale ţarilor bulgari. Muzeul Mănăstirii Rila este cunoscut în lume pentru că găzduieşte Crucea lui Rafail, făcută dintr-o singură bucată de lemn cu dimensiunea de 81x43 centimetri. Călugărul care a construit-o şi care a pictat pe ea 104 scene religioase şi 650 de cifre şi litere în miniatură se numea Rafail. El a muncit timp de 12 ani pentru a crea o asemenea operă de artă, unică în lume. După finalizarea crucii, în 1802, călugărul a orbit.

Mănăstirea Bachkovo este a doua ca mărime şi importanţă în Bulgaria. Este situată pe malul drept al râului Chepelare, la 10 km de Asenovgrad. Mănăstirea a fost fondată de către comandantul militar bizantin de origine georgiană Grigorii Bakuriani şi de fratele acestuia, Abazii. La început mănăstirea a supravieţuit după atacurile turcilor, dar mai târziu a fost jefuită şi arsă. În timpul secolului al XV-lea a fost renovată, iar biserica principală a mănăstirii a fost construită în 1604 şi este locul unde se păstrează o icoană foarte importantă a Fecioarei Maria, despre care se crede că ar fi miraculoasă. În mănăstire au fost găsite 103 manuscrise şi 252 de cărţi vechi tipărite.

Muzica populară bulgărească este cea mai complexă formă de artă tradiţională şi s-a dezvoltat treptat de-a lungul secolelor ca o combinaţie de influenţe occidentale şi orientale. Muzica are un sunet deosebit şi foloseşte o gamă largă de instrumente tradiţionale, cum ar fi gadulka (cobză), gaida (cimpoi), cavalul şi toba. Corul vocal de femei al Televiziunii Bulgare este cel mai cunoscut ansamblu de muzică populară din ţară şi a primit un premiu Grammy în 1990. Muzica clasică, de operă şi balet sunt reprezentate de compozitorii Emanuil Manolov, Pancio Vladigherov şi Gheorghi Atanasov şi de cântăreţii Ghena Dimitrova şi Boris Hristov. Interpreţii bulgari au devenit cunoscuţi şi în alte genuri muzicale, cum ar fi rock progresiv (FSB), electropop (Mira Aroyo) şi jazz (Milcio Leviev). AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Cristian Anghelache)