Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Regizoarea şi scenarista Elisabeta Bostan, emblemă a filmului românesc pentru copii, s-a născut la 1 martie 1931, în localitatea Buhuşi, judeţul Bacău. A absolvit Colegiul Naţional "Calistrat Hogaş" din Piatra Neamţ.

Pasionată încă din liceu de punerea în scenă a pieselor de teatru clasice româneşti, s-a înscris la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică "I.L. Caragiale" din Bucureşti, secţia regie, pe care l-a absolvit în 1954. Profesoară de regie, a fost decan al Facultăţii de Film din cadrul Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografie, membră a Uniunii Cineaştilor din România.

De-a lungul carierei, dedicată în mare parte filmelor pentru copii, a scris şi regizat peste 30 de filme de lung şi scurtmetraj, pentru care i s-au decernat zeci de premii naţionale şi internaţionale. În munca sa, a folosit adesea ca sursă de inspiraţie operele unor autori consacraţi, precum Ion Creangă, Cezar Petrescu sau Petre Ispirescu.

Elisabeta Bostan a debutat în anul 1958, cu două scurtmetraje, documentare etnografice: "Trei jocuri româneşti" şi "Cloşca cu puii de aur". A realizat, apoi, "Hora" (regie şi scenariu - 1959), "Nuntă în Ţara Oaşului" (1960, în colaborare cu Mihai Bucur, la care a scris şi scenariul), "Năică şi peştele" (1963, regie şi scenariu).

În 1961, a regizat primul film de lungmetraj, "Puştiul". Au urmat alte filme pentru copii, la care a semnat atât regia, cât şi scenariul: "Pupăza din tei" (1965), "Amintiri din copilărie" (1965), "Tinereţe fără bătrâneţe" (1969), "Veronica" (1972) şi "Veronica se întoarce" (1973), la ultimele colaborând cu scenarista Vasilica Istrate.

Din bogata sa filmografie mai amintim: "Mama" (1976), "Saltimbancii" (1981) "Promisiuni" (1985), "Unde eşti, copilărie?" (1987), "Zâmbet de soare", "Desene pe asfalt" (1988), "Campioana" (1989), "Telefonul" (1991), "Iza-Bella" (2007). A regizat, de asemenea, cunoscutul serial de televiziune "Fram".

În 1996, Elisabeta Bostan a fondat festivalul de film studenţesc CineMAiubit. A devenit o autoritate recunoscută şi în afara ţării, în domeniul filmului cu şi despre copii (scurt şi lungmetraj), primind numeroase premii, distincţii la festivaluri internaţionale, printre care: Premiul pentru cel mai bun film folcloric la Săptămâna internaţională a filmului de folclor şi turism de la Bruxelles (1965 - "Nunta în Ţara Oaşului"); Premiul Asturias pentru cea mai bună regie la Festivalul internaţional al filmului de la Gijon şi Premiul pentru regie la Festivalul internaţional al filmului pentru copii de la Moscova (1967 - "Năică şi barza"); Premiul special al juriului la Festivalul internaţional al filmului de la Moscova, Medalia de aur la Festivalul internaţional al filmului de la Mar de Plata şi Placheta de aur la Festivalul internaţional al filmului de la Teheran (1969 - "Tinereţe fără bătrâneţe"); Medalia de bronz pentru cel mai bun musical la Festivalul internaţional al filmului de la Moscova, (1973 - "Veronica"); Premiul special al juriului la Festivalul internaţional al filmului de la Moscova şi Cupa de argint la Festivalul filmului pentru copii de la Giffoni Valle Pianna (1977 - "Mama");

Cu seria "Năică", a obţinut, între anii 1964-1968: Marele premiu Pelagro d'oro şi Marele premiu al juriului la Festivalul internaţional al filmului pentru copii de la Gijon, Spania; Premiul pentru cel mai bun film pentru tineret la Festivalul internaţional de la Tours şi Marele premiu la Festivalul internaţional al filmului de la Teheran; Menţiune specială la Cannes; Premiul pentru cel mai bun film pentru copii la Festivalul filmului de la Mamaia; Premiul pentru cel mai bun film la Festivalul internaţional din La Plata, Argentina.

A mai obţinut: Premiul de regie ACIN (1982 - "Saltimbancii şi 1986 - "Promisiuni"); Premiul de regie la Festivalul de la Costineşti (1985 - "Promisiuni"); Marele premiu la Festivalul internaţional al filmului de la Cairo (1990 - "Campioana"); Premiul Aristizza Romanescu (2007); Premiul Gopo pentru întreaga activitate (2009).

În iunie 2015, Elisabeta Bostan a participat la Festivalul Internaţional de Film Etnografic (FIFE) Zlatna, din judeţul Alba, unde trei dintre filmele sale - "Amintiri din copilărie", "Saltimbancii" şi "Mama" - au fost difuzate gratuit pentru copiii prezenţi la eveniment.

Elisabeta Bostan este regizorul care rămâne în istoria cinematografiei româneşti prin secvenţele în care chipurile copiilor descoperă lumea, o lume plină de iubire, de speranţă şi de candoare. AGERPRES (Documentare - Cerasela Bădiţă; editor: Andreea Onogea)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.