COD PORTOCALIU: 22-08-2019 ora 14 Intre 14:50 si 16:00 se va semnala averse torențiale care vor cumula 35-45 l/mp, intensificări ale vântului, frecvente descărcări electrice, grindină de dimensiuni mici și posibil medii in Județul Arad, Județul Bihor, Județul Bihor, Județul Hunedoara; COD GALBEN: 22-08-2019 ora 14 Intre 14:15 si 15:10 se va semnala averse care vor cumula 25 l/mp, grindină de mici dimensiuni, frecvente descărcări electrice, intensificări ale vântului in Județul Caraş-Severin, Județul Arad, Județul Timiş, Județul Hunedoara; COD PORTOCALIU: 22-08-2019 ora 14 Intre 14:00 si 15:00 se va semnala averse torențiale care vor cumula 35-45 l/mp, intensificări ale vântului, frecvente descărcări electrice, grindină de dimensiuni mici și posibil medii in Județul Bihor; COD GALBEN: 22-08-2019 ora 13 Intre 13:25 si 15:00 se va semnala averse care vor cumula 20...25 l/mp, intensificări de scurtă durată ale vântului, descărcări electrice in Județul Bihor; COD GALBEN: 22-08-2019 ora 13 Intre 13:15 si 15:00 se va semnala averse care vor cumula local 25...30 l/mp, frecvente descărcări electrice, intensificări de scurtă durată ale vântului, izolat grindină de dimensiuni mici in Județul Alba, Județul Alba;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Bordeaux este mult mai mult decât o simplă regiune viticolă. Este un simbol pentru vinul de calitate, un adevărat model pentru întreaga lume a vinurilor, o denumire de marcă care defineşte cel mai înalt nivel atins în viticultură.

Celebră îndeosebi pentru vinurile roşii deosebite obţinute aici, regiunea viticolă Bordeaux este situată în vestul Franţei, în jurul oraşului Bordeaux, de-a lungul estuarului Gironde, fiind traversată de râurile Garonne şi Dordogne. Este situată pe paralela de 45 de grade, la fel cu podgoria românească Dealu Mare, şi ea celebră pentru vinurile roşii.

Regiunea însumează peste 110.000 ha de plantaţii cu vii roditoare, grupate în mai multe zone de calitate, cum ar fi: Médoc, Graves, Entre deux Mers, Sauternes, Blaye, Pomerol, Fronsac şi Bergerac, notează prof. dr. Constantin Ţârdea şi prof. dr. Liviu Dejeu în cartea ''Viticultură''. În total, în întreaga regiune viticolă se obţin peste 4.000.000 hectolitri de vin pe an, potrivit volumul ''Wine'' (2004/2007), de André Dominé.

Există date referitoare la cultura viţei-de-vie pe cursul râului Dordogne încă din secolul al IV-lea, când poetul roman Ausonius (n. 310 - m. 395) s-a stabilit în actuala regiune Saint-Emilion, unde a cultivat viţă-de-vie. Prima parte a epocii medievale a fost una dificilă pentru regiune, fiind afectată de ocupaţiile succesive, care au culminat cu distrugerea oraşului de către vikingi, în 870. Cu toate acestea, viţa-de-vie a rezistat. Adevăratul succes al regiunii viticole a venit, însă, în 1152, când Eleanor de Aquitania s-a căsătorit cu ducele Normandiei, Henry Plantagenetul, care avea să devină, ulterior, regele Henric al II-lea al Angliei (1154-1189). Regiunea geografică Gascogne, de care aparţine şi Bordeaux-ul, a devenit, astfel, principalul furnizor pentru curtea regală şi pentru societatea londoneză. Până în secolul al XIV-lea, aproape tot vinul consumat în Anglia provenea de aici.

În 1453, după ce regiunea Gascogne a fost anexată Franţei, vinurile de aici nu s-au mai bucurat de exclusivitate. În secolul al XVII-lea, însă, Ţările de Jos, consolidându-şi puterea mondială, au început să deţină controlul şi asupra comerţului. Au început să importe vin din toate regiunile viticole, dar cu precădere pe cele din Portugalia şi din Bordeaux. Controlul olandezilor asupra comerţului nu a durat decât până în secolul al XVIII-lea, când englezii au revenit la Bordeaux, înfiinţând noi companii de comerţ, care au făcut primele încercări, la începutul secolului al XIX-lea, de clasificare a proprietăţilor (chateaux). Această clasificare, realizată îndeosebi pentru regiunile Médoc şi Sauternes, a fost prezentată cu succes, în 1855, la Expoziţia de la Paris şi marchează începutul epocii de aur pentru vinurile de Bordeaux.

Cu toate acestea, secolul al XX-lea a fost marcat, iniţial, de dezastrul filoxeric, apoi de izbucnirea Primului Război Mondial. Abia în anii 1950 au început să crească vânzările, dar vinurile de Bordeaux au cunoscut o competiţie serioasă din partea noilor producători din America sau Australia, care ofereau vinuri de calitate asemănătoare, dar mult mai accesibile. Pentru a ţine pasul cu noile tendinţe, podgoriile Médoc, Graves, Saint-Emilion şi Pomerol s-au concentrat pe echipamente mai performante, dar şi pe perfecţionarea metodelor de vinificare.

Din această perioadă, soiul Merlot a dobândit un loc de frunte în această regiune viticolă, fiind cel mai important soi de struguri pentru vin la Bordeaux. Cabernet Sauvignon, considerat de specialişti cel mai bun soi de struguri pentru vin roşu din lume, nu deţine decât 18% din suprafaţa cultivată la Bordeaux, pe când Merlot deţine peste 32%, potrivit volumului ''The New Sotheby's Wine Encyclopedia''. Soiurile Merlot şi Cabernet Sauvignon au fost aduse şi în România, acum mai bine de 100 de ani, tocmai din Bordeaux. Cabernet Sauvignon, considerat în multe ţări ale lumii regele vinurilor roşii, a ridicat prestigiul unor areale viticole din România, precum Valea Călugărească, Urlaţi, Ceptura, Tohani, Sâmbureşti, Vânju Mare, Oreviţa, Recaş, Miniş, Murfatlar etc. Merlot, de cealaltă parte, s-a impus şi el în multe areale viticole româneşti, precum: Miniş, Recaş, Drăgăşani, Sâmbureşti, Dealu Mare, pe Dealurile Râmnicului Sărat, la Coteşti, Murfatlar etc., notează oenologul Viorel Stoian în ''Marea carte a degustării vinurilor''.

În ceea ce priveşte soiurile de struguri pentru vin alb, cel mai important în regiunea viticolă Bordeaux este Semillon, atât din punct de vedere al suprafeţei cultivate, cât şi din punct de vedere al calităţii.

În regiunea viticolă Bordeaux se obţin renumitele vinuri de ''grands crus'', termen folosit pentru anumite vinuri roşii de Médoc şi Graves, cum ar fi cele produse de casele Chateau Lafite, Chateau Latour, Chateau Rothschild, Chateau Margaux, dar şi la Sauternes, de casele Chateau d'Yquem şi de Chateau La Tour Blanche.

Clasificarea vinurilor din regiunea viticolă Bordeaux în funcţie de proprietate (chateau) şi de regiune (grand cru) se bazează pe importanţa unui al treilea termen, cel de ''terroir'', folosit în viticultură pentru aprecierea gradului de favorabilitate a unui areal viticol. Acesta reprezintă o înlănţuire de factori de mediu, precum climă, sol, geologie, de factori biologici, precum soi şi portaltoi, dar şi tehnici de cultură a viţei-de-vie şi de vinificaţie, care asigură, în final, tipicitatea şi originalitatea vinului obţinut.

În zonele Médoc şi Graves se obţin renumitele vinuri roşii de Bordeaux din soiurile Merlot, Cabernet Sauvignon, Cabernet franc, Malbec şi Petit Verdot. Din regiunea Bordeaux provine şi celebrul ''barrique'', un butoi de stejar specific, de 225 litri, destinat maturării vinurilor roşii, răspândit în majoritatea ţărilor viticole ale lumii. În zona Sauternes, aflată în vecinătatea Oceanului Atlantic, unde climatul este favorabil pentru supramaturare, se obţin vinuri albe licoroase din soiurile Semillon, Sauvignon şi Muscadelle. Tot la Bordeaux se desfăşoară şi cercetarea ştiinţifică de vârf în domeniul oenologiei, ampelografiei şi viticulturii. AGERPRES/(Documentare - Andreea Onogea, editor: Cristian Anghelache)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.