În urmă cu 65 de ani, în perioada 28 ianuarie - 7 februarie, peste 400 de studenţi din 23 de ţări participau la cea de-a IX-a ediţie a Jocurilor Mondiale Universitare de iarnă, competiţie cunoscută sub numele de Universiada, organizată în Poiana Braşov. În anul 1951, oraşul Braşov purta numele de oraşul Stalin, iar Poiana Braşov, numele de Poiana Stalin.
Pentru a veni în întâmpinarea necesităţilor ce presupunea o astfel de competiţie, autorităţile de atunci au demarat în iulie 1950, construcţia Centrului Sportiv din Poiana Stalin. Lucrările au fost încheiate în primele zile ale anului 1951. Complexul cuprindea un patinoar, primul teleferic Poiana-Postăvarul cu o lungime de 2.600 m, o trambulină pentru sărituri cu schiurile cu punctul de construcţie la 85 m, mai multe pârtii de schi, dar şi o pârtie de bob cu o lungime de 1.640 m. Printre alte construcţii realizate în Poiana Braşov s-a numărat şi cabana-hotel, destinată cazării participanţilor la Universiadă.
România Liberă din 28 ianuarie 1951 relata: ''Pe drept cuvânt, Poiana Stalin este considerată astăzi o staţiune sportivă de iarnă dintre cele mai moderne şi mai bine utilate din Europa. Stau mărturie vie a acestui lucru, marele hotel turistic cu 350 de locuri, funicularul teleferic în lungime de 2.600 m care transportă concurenţii şi boburile, sky-liftul de 600 m lungime, stadionul de hochei şi patinaj cu peste 3000 de locuri, înzestrat cu instalaţie electrică de 48.000 lumini, cele două trambuline de pe care se poate sări 50 şi 90 m''.
La a IX-a ediţie a Universiadei de iarnă şi-au trimis reprezentanţi 23 de ţări, atât ai blocului sovietic, dar şi din Anglia, Finlanda, Danemarca, Norvegia, Suedia, Belgia, Elveţia, Italia, Franţa, Statele Unite, Australia, Brazilia, Egipt, India.
Festivitatea de deschidere s-a desfăşurat pe patinoarul situat la poalele muntelui Postăvarul. La probele din cadrul Universiadei de iarnă, care au început la 1 februarie, au participat 415 studenţi, cei mai numeroşi fiind schiorii.
Într-un alt articol din România Liberă din 1 februarie 1951, se spunea: ''În cursul dimineţii de Miercuri, studenţii sportivi, participanţi la cea de-a IX-a ediţie a Jocurilor Mondiale Universitare de Iarnă şi-au continuat cu asiduitate antrenamentele. Ei au ţinut să folosească cât mai bine ultima zi care au mai avut-o la dispoziţie pentru antrenament, astfel încât astăzi, când încep probele, să fie cât mai bine pregătiţi. Pe pârtia de slalom uriaş, de pe Sulinar, peste 30 de concurenţi au făcut coborâri. Ceea ce a provocat admiraţia celor prezenţi au fost săriturile dela trambulina mare. Finlandezul Valnio Pauli, campion universitar din 1949, a reuşit o excepţională săritură de 70,50 m, care a entuziasmat pe cei prezenţi. Au mai reuşit frumoase sărituri, Franz Knape (R.D. Germană) 65 m; Constantin Kudriaşev (U.R.S.S.) 62 m; Seigmund Leonhard (R.D. Germană) 62 m; Meindel Kurt (R.D. Germană) 61 m şi Mezo Bertalan (R.P. Ungară) 61 m.''
România a cucerit în cadrul Universiadei de iarnă cinci medalii, din care una de aur, trei de argint şi una de bronz. Singura medalie românească de aur a fost câştigată de schiorul braşovean Mihai Bâră, la slalom special băieţi. Tot el a câştigat şi argintul la concursul de combinată alpină, format din slalom şi coborâre. România a mai câştigat un argint la proba de ştafetă băieţi 4 x 10 km. România a câştigat şi medalia de bronz la slalom special prin Dumitru Sulică.
Tot ziarul ''România Liberă'' consemna faptul că: ''În cursul dimineţii de Sâmbătă 3 Februarie s'au desfăşurat la Poiana Stalin probele de slalom special - fete şi băieţi, din cadrul Jocurilor Mondiale Universitare de Iarnă. Această probă desfăşurată pe pârtia ''Kanter'' depe Cristianul Mare s'a disputat atât la fete cât şi la băieţi în două manşe. Proba de slalom special a adus reprezentativei R.P.R. primul titlu de campion mondial universitar, prin sportivul Mihai Bâră care a o comportare excepţională în faţa unor adversari ca Ruml Vaclav (R. Cehoslovacă) şi Marusarsz (R. Polonă). Mihai Bâră a marcat în ambele manşe cele mai bune timpuri arătând că posedă o tehnică perfectă a slalomului (...)'.
În cadrul competiţiei, cele mai multe medalii şi titluri de campioni au fost obţinute de echipa Uniunii Sovietice.
Maestru emerit al sportului, Mihai Bâră devenise, în 1947, campion naţional la juniori, iar în 1948, participase la Olimpiada de la Saint Moritz, fiind cel mai tânăr sportiv din cadrul competiţiei. A devenit vicecampion mondial universitar în 1956, în Polonia, triplu medaliat cu aur la Campionatul European Universitar (1958), câştigător al Cupei Europei la schi alpin (Germania - 1952) şi multiplu campion naţional. Palmaresul său conţine 11 titluri internaţionale şi 19 naţionale. A fost antrenor al lotul naţional de schi, membru al Federaţiei Române de Schi, timp de 26 de ani, dar şi vicepreşedinte. Autor al unor cărţi despre tehnica şi lumea schiului, a scris peste 1.000 de articole sportive, comentator pentru radiodifuziunea şi televiziunea de stat la cinci olimpiade de iarnă.
Pentru a marca acest eveniment, a fost pusă în circulaţie o emisiune filatelică având cinci valori, fiecare reprezentând cele cinci sporturi din programul Universiadei de iarnă din 1951. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; redactor Arhiva Foto: Elena Bălan, Mihaela Tufega; editor: Anca Pandea)
Pentru a veni în întâmpinarea necesităţilor ce presupunea o astfel de competiţie, autorităţile de atunci au demarat în iulie 1950, construcţia Centrului Sportiv din Poiana Stalin. Lucrările au fost încheiate în primele zile ale anului 1951. Complexul cuprindea un patinoar, primul teleferic Poiana-Postăvarul cu o lungime de 2.600 m, o trambulină pentru sărituri cu schiurile cu punctul de construcţie la 85 m, mai multe pârtii de schi, dar şi o pârtie de bob cu o lungime de 1.640 m. Printre alte construcţii realizate în Poiana Braşov s-a numărat şi cabana-hotel, destinată cazării participanţilor la Universiadă.
România Liberă din 28 ianuarie 1951 relata: ''Pe drept cuvânt, Poiana Stalin este considerată astăzi o staţiune sportivă de iarnă dintre cele mai moderne şi mai bine utilate din Europa. Stau mărturie vie a acestui lucru, marele hotel turistic cu 350 de locuri, funicularul teleferic în lungime de 2.600 m care transportă concurenţii şi boburile, sky-liftul de 600 m lungime, stadionul de hochei şi patinaj cu peste 3000 de locuri, înzestrat cu instalaţie electrică de 48.000 lumini, cele două trambuline de pe care se poate sări 50 şi 90 m''.
La a IX-a ediţie a Universiadei de iarnă şi-au trimis reprezentanţi 23 de ţări, atât ai blocului sovietic, dar şi din Anglia, Finlanda, Danemarca, Norvegia, Suedia, Belgia, Elveţia, Italia, Franţa, Statele Unite, Australia, Brazilia, Egipt, India.
Festivitatea de deschidere s-a desfăşurat pe patinoarul situat la poalele muntelui Postăvarul. La probele din cadrul Universiadei de iarnă, care au început la 1 februarie, au participat 415 studenţi, cei mai numeroşi fiind schiorii.
Într-un alt articol din România Liberă din 1 februarie 1951, se spunea: ''În cursul dimineţii de Miercuri, studenţii sportivi, participanţi la cea de-a IX-a ediţie a Jocurilor Mondiale Universitare de Iarnă şi-au continuat cu asiduitate antrenamentele. Ei au ţinut să folosească cât mai bine ultima zi care au mai avut-o la dispoziţie pentru antrenament, astfel încât astăzi, când încep probele, să fie cât mai bine pregătiţi. Pe pârtia de slalom uriaş, de pe Sulinar, peste 30 de concurenţi au făcut coborâri. Ceea ce a provocat admiraţia celor prezenţi au fost săriturile dela trambulina mare. Finlandezul Valnio Pauli, campion universitar din 1949, a reuşit o excepţională săritură de 70,50 m, care a entuziasmat pe cei prezenţi. Au mai reuşit frumoase sărituri, Franz Knape (R.D. Germană) 65 m; Constantin Kudriaşev (U.R.S.S.) 62 m; Seigmund Leonhard (R.D. Germană) 62 m; Meindel Kurt (R.D. Germană) 61 m şi Mezo Bertalan (R.P. Ungară) 61 m.''
România a cucerit în cadrul Universiadei de iarnă cinci medalii, din care una de aur, trei de argint şi una de bronz. Singura medalie românească de aur a fost câştigată de schiorul braşovean Mihai Bâră, la slalom special băieţi. Tot el a câştigat şi argintul la concursul de combinată alpină, format din slalom şi coborâre. România a mai câştigat un argint la proba de ştafetă băieţi 4 x 10 km. România a câştigat şi medalia de bronz la slalom special prin Dumitru Sulică.
Tot ziarul ''România Liberă'' consemna faptul că: ''În cursul dimineţii de Sâmbătă 3 Februarie s'au desfăşurat la Poiana Stalin probele de slalom special - fete şi băieţi, din cadrul Jocurilor Mondiale Universitare de Iarnă. Această probă desfăşurată pe pârtia ''Kanter'' depe Cristianul Mare s'a disputat atât la fete cât şi la băieţi în două manşe. Proba de slalom special a adus reprezentativei R.P.R. primul titlu de campion mondial universitar, prin sportivul Mihai Bâră care a o comportare excepţională în faţa unor adversari ca Ruml Vaclav (R. Cehoslovacă) şi Marusarsz (R. Polonă). Mihai Bâră a marcat în ambele manşe cele mai bune timpuri arătând că posedă o tehnică perfectă a slalomului (...)'.
În cadrul competiţiei, cele mai multe medalii şi titluri de campioni au fost obţinute de echipa Uniunii Sovietice.
Maestru emerit al sportului, Mihai Bâră devenise, în 1947, campion naţional la juniori, iar în 1948, participase la Olimpiada de la Saint Moritz, fiind cel mai tânăr sportiv din cadrul competiţiei. A devenit vicecampion mondial universitar în 1956, în Polonia, triplu medaliat cu aur la Campionatul European Universitar (1958), câştigător al Cupei Europei la schi alpin (Germania - 1952) şi multiplu campion naţional. Palmaresul său conţine 11 titluri internaţionale şi 19 naţionale. A fost antrenor al lotul naţional de schi, membru al Federaţiei Române de Schi, timp de 26 de ani, dar şi vicepreşedinte. Autor al unor cărţi despre tehnica şi lumea schiului, a scris peste 1.000 de articole sportive, comentator pentru radiodifuziunea şi televiziunea de stat la cinci olimpiade de iarnă.
Pentru a marca acest eveniment, a fost pusă în circulaţie o emisiune filatelică având cinci valori, fiecare reprezentând cele cinci sporturi din programul Universiadei de iarnă din 1951. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; redactor Arhiva Foto: Elena Bălan, Mihaela Tufega; editor: Anca Pandea)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.