Ion Hobana, prozator, eseist şi traducător, s-a născut în localitatea Sînnicolau Mare, judeţul Timiş, la 25 ianuarie 1931. A urmat Facultatea de Filologie a Universităţii din Bucureşti (1949-1954).

A fost, pe rând, redactor la "Scînteia tineretului" (1950-1952), şef al redacţiei literare a revistei "Luminiţa" (1952-1956), şef al redacţiei de literatură pentru copii (1955-1961) şi al redacţiei de literatură ştiinţifico-fantastică (1961-1968) ale Editurii Tineretului, şef al secţiei de ştiinţă la "Scînteia" (1968-1972). A fost, de asemenea, secretar al Uniunii Scriitorilor din România, între 1972-1989, şi membru al Asociaţiei pentru Studiul Fenomenelor Aero-spaţiale Neidentificate (ASFAN), înfiinţată în 1998.

După debutul în ziarul "Păreri tutovene" din Bârlad (1947), viitorul autor de science-fiction a scris literatură pentru copii şi tineret, debutând editorial ca poet, cu volumul "Centru înaintaş" (1954), continuând tot cu versuri: "Caleidoscop" (1958) şi "Orar de vacanţă" (1962), apoi cu povestirea versificată "Petrică şi ceasul vrăjit" (1957), nuvela "Ultimul văl" (1957), romanul "Sfârşitul vacanţei" (1960), poemul epic "Horea" (1974). Ca autor de proză ştiinţifico-fantastică a debutat cu povestirile din volumul "Oameni şi stele" (1963), continuând cu alte povestiri SF ("Un fel de spaţiu", 1988) şi cu romanul autobiografic "Călătorie întreruptă" (1989). Colaborează cu multe naraţiuni la revista "Ştiinţă şi tehnică", în cadrul colecţiei "Povestiri ştiinţifico-fantastice" (apărută în perioada 1955-1974), şi la alte publicaţii, ca "Astra", "Contemporanul", "Secolul 20".

Istoric, teoretician şi animator al SF-ului românesc, Ion Hobana s-a evidenţiat prin promovarea prozei şi a tuturor formelor de creaţie ştiinţifico-fantastică, publicând numeroase volume de studii şi eseuri: "Imaginile imposibilului. Filmul ştiinţifico-fantastic" (1968), "OZN - O sfidare pentru raţiunea umană" (1971, în colaborare), "20 000 de pagini în căutarea lui Jules Verne" (1979), "Science fiction. Autori, cărţi, idei" (1983), "Misterul Roswell după cincizeci de ani", "Enigme pe cerul istoriei". Acestora li se adaugă volume de antologii comentate de SF românesc şi străin: "Viitorul a început ieri. Retrospectiva anticipaţiei franceze" (1966), "Viitorul? Atenţie! Studii şi articole despre literatura ştiinţifico-fantastică" (1968), "Vârsta de aur a anticipaţiei româneşti" (1969), "Fantascienza. Povestiri italiene" (1972, în colaborare), "Odiseea marţiană. Maeştrii anticipaţiei clasice" (1975), "O falie în timp" (1975), "Povestiri ştiinţifico-fantastice" (1976), "Pagini de anticipaţie românească" (1976), "Fugă în spaţiu-timp" (1981). A mai scris ''Jules Verne în România?'' (1993), ''Un englez neliniştit: H.G. Wells şi universul SF'' (1996), ''Jules Verne. Chipuri, obiceiuri şi peisaje româneşti'' (2005). În volumul său ''OZN. Observatori credibili, relatări incredibile'' (2001) Ion Hobana prezintă dovezile adunate de el de-a lungul timpului pentru a-i convinge până şi pe sceptici de existenţa OZN-urilor.

De asemenea, a prefaţat şi postfaţat volume SF de Stanislaw Lem, Arthur Conan Doyle, H.G. Wells, Edgar Allan Poe, R.L. Stevenson, Mark Twain, Villiers de l'Isle Adam, Jan Weiss, Cezar Petrescu; cărţi de doctrină paleoastronautică ("Amintiri despre viitor" de Daniken, 1970) şi ufologie ("Experienţa OZN" de J.A. Hynek, 1978). A tradus mult SF, în special francez, din J. Verne, Rosny-Aine, S. Mihalkov, A. Maurois, J. Paulhan.

Scriitorul Ion Hobana a fost distins cu Premiul internaţional la Primul Congres European de Science Fiction (Triest, Italia, 1972), Premiul Uniunii Scriitorilor din România (1979), Premiul special "Europa" la Eurocon V (Stresa, Italia, 1980), Premiul "Aripile de aur ale fanteziei" (Poznan, Polonia, 1980), Premiul "World SF" (Brighton, Marea Britanie, 1984).

A încetat din viaţă la 22 februarie 2011, la Bucureşti.

În 2010 a fost lansat, din iniţiativa scriitorilor Liviu Radu şi Horia Gârbea, Colocviul Naţional de Literatură SF şi Fantasy "Ion Hobana", organizat anual de Societatea Română de Literatură SF şi Fantasy (SRSFF) "Ion Hobana", de Uniunea Scriitorilor din România, prin filialele Bucureşti-Poezie şi Bucureşti-Proză, şi de Institutul Cultural Român (ICR). La 14 noiembrie 2015 a avut loc, la ICR, cea de-a VI-a ediţie a Colocviului Naţional de Literatură SF şi Fantasy "Ion Hobana", a cărei temă a fost "Viitorul SF al României, SF-ul viitorului românesc".

În anul 2013 au fost instituite Premiile Naţionale SRSFF "Ion Hobana", care se acordă celor mai bune cărţi de gen din anul precedent şi unor personalităţi ale genului pentru ''Opera Omnia''. AGERPRES/(Documentare: Ruxandra Bratu; redactor Arhivă foto: Elena Bălan; editor: Horia Plugaru)