Soiul Creaţă, cunoscut şi sub denumirea de Creaţă de Banat, este originar din zona ţării căreia îi poartă şi numele, respectiv din Banat.

Unii ampelografi străini susţin că soiul ar fi, de fapt, originar, din zona Rhin-ului, de unde ar fi fost adus de coloniştii germani, însă studiile specialiştilor români atestă faptul că acest soi este cultivat pe actualul teritoriu al Banatului încă dinainte de sosirea coloniştilor aici, notează oenologul I. Puşcă în volumul ''Vechi soiuri româneşti de viţă-de-vie''.

Despre Creaţă, vorbesc şi autorii Jancis Robinson şi colaboratorii, în volumul ''Wine grapes. A complete guide to 1368 vine varieties, including their origins and flavours'' (2012). Aceştia susţin că, la fel ca Majarca albă, Creaţa de Banat este un soi vechi originar din Banat, o regiune istorică aparţinând astăzi României, Serbiei şi Ungariei.

Denumirea de Creaţă se datorează frunzei care are suprafaţa încreţită. Soiul este autofertil, deci poate fi cultivat în plantaţii pure, şi are o rezistenţă mijlocie la ger, dar foarte bună la secetă, putând fi cultivat atât pe terenurile nisipoase, cât şi pe cele de deal.

Strugurii sunt de formă cilindrică sau cilindro-conică, sunt aripaţi şi au boabele aşezate des pe ciorchine, cântărind, în medie, între 90 şi 120 g. Bobul este mijlociu, sferic, uşor oval datorită deformării, are pieliţa subţire, de culoare verde gălbui şi pulpa zemoasă, nearomată, potrivit prof. dr. Liliana Rotaru, în volumul ''Soiuri de viţă-de-vie pentru struguri de vin'' (2009). Alături de Majarcă albă şi Steinschiller, Creaţa făcea parte din vechiul sortiment al podgoriei Teremia din judeţul Timiş.

Strugurii ajung la maturitate deplină la finalul lunii septembrie, uneori chiar la începutul lui octombrie. Pe terenurile nisipoase din podgoria Teremia, acumulează 170-175 g//l zaharuri, obţinându-se vinuri de masă, iar în zona colinară a Banatului, 190-200 g/l, ceea ce permite obţinerea unor vinuri de calitate.

Vinurile obţinute din Creaţă sunt albe, seci, având o tărie alcoolică de 10-12% vol. şi o aciditate de peste 4 g/l. Sunt fructuoase, uşoare şi plăcute la gust, notează oenologul I. Puşcă.

Vinurile de Creaţă sunt recomandate a fi consumate la începutul mesei, dar se armonizează foarte bine cu preparatele din peşte şi fructe de mare. Radu Anton Roman recomanda acest vin pentru a însoţi ardeii umpluţi, ''că e energic şi cinstit (şi mai are şi pedigree naţional străvechi)''. AGERPRES/(Documentare-Andreea Onogea, editor: Marina Bădulescu)