Situat la o altitudine de 2.040 m, ascuns între crestele masivului Retezat (Vârful Retezat, 2.482 m), Lacul Bucura este cel mai întins lac glaciar ca suprafaţă, de pe teritoriul ţării noastre, măsurând 8,9 ha, se arată pe www.roturism-info.ro.

Lacul Bucura, aflat în Căldarea Bucura, sub Vârful Peleaga şi Şaua Bucurei, are o lungime de 550 m, o lăţime medie de 160 m şi un perimetru de circa 1.390 m. Lăţimea maximă este de 225 m, iar volumul estimat este de 625.000 mc. Adâncimea maximă a lacului este de 15,5 m, în dreptul intrării Izvorului Pelegii în lac. Cinci izvoare principale alimentează lacul, care la rându-i deversează, printr-o singură sursă, spre Lacul Lia, se arată pe www.cazaretarahategului.ro.

Accesul în zonă se poate face cu maşina dinspre şoseaua Haţeg-Caransebeş (km 61 Cârneşti), prin Clopotiva - Gura Zlata - Barajul Gura Apelor - Gura Bucurei - Poiana Pelegii (1.630 m) - Lacul Bucura (2.040 m). Atât în Poiana Pelegii, cât şi lângă lac există un refugiu salvamont, dar şi zone speciale de campare.

Totodată, lacul este un punct de pornire spre alte trasee, precum: Lacul Bucura - Vârful Retezat; Lacul Bucura - Tăul Porţii - Custura Retezatului - Şaua Retezatului - Vârful Retezat; Lacul Bucura - Lacul Zănoaga; Lacul Bucura - Lacul Porţii - Şaua Judele - Vârful Judele - Lacul Zănoaga; Lacul Bucura - Vârful Custura; Lacul Bucura - Vârful Peleaga - Şaua Pelegii - Vârful Păpuşa - Fereastra Custurii - Vârful Custurii.

Zona Munţilor Retezat abundă de numeroase legende, se arată pe www.roturism-info.ro, una dintre acestea amintind şi de Lacul Bucura, ca fiind locul de întâlnire al haiducilor din Banat, Transilvania şi Oltenia, care-şi împărţeau prada. Potrivit legendei, pentru a nu fi prinşi cu aurul asupra lor, haiducii îl aruncau în lac. Şi astăzi, locuitorii din zonă, povestesc despre comorile ce aşteaptă să fie scoase la lumină.

Munţii Retezat se află în Carpaţii Meridionali, fiind consideraţi cei mai înalţi şi mai stâncoşi din şirul munţilor dintre Jiu şi Dunăre. Sunt constituiţi din două creste alpine, aproape paralele, una situată la nord (lungă de cca 30 km), cealaltă la sud (lungă de cca 25 km). Cele două creste principale sunt legate, între Vârful Păpuşa şi Vârful Custura, printr-o creastă ascuţită, lungă de aproximativ 2,5 km, pe care se ridică piscuri ce oferă tururi de orizont de neuitat. Dintre aceste piscuri, Vârful Păpuşa (2.508 m), Vârful Peleaga (2.509 m) şi Vârful Retezat (2.482 m) sunt reprezentative.

Parcul Naţional Retezat a fost înfiinţat în 1935, la iniţiativa a doi mari savanţi români, Alexandru Borza şi Emil Racoviţă, devenind primul parc naţional din ţara noastră. Parcul, cu statut de arie protejată recunoscută la nivel naţional şi internaţional, acoperă o suprafaţă de 38.138 ha din Masivul Retezat-Godeanu şi este recunoscut ca Rezervaţie a Biosferei din 1979. În cadrul acestuia a fost constituită Rezervaţia ştiinţifică Gemenele - Tău (1.932 ha), având un statut special.

Parcul cuprinde peste 20 de vârfuri cu altitudini mai mari de 2.000 de m, văi largi modelate de gheţari care adăpostesc până la 80 de lacuri şi tăuri glaciare, fiind supranumit ''tărâmul fermecat, cu ochi albaştri''.

Întreaga arie naturală montană protejată prezintă o gamă floristică şi faunistică diversă, adăpostind, potrivit www.retezat.ro, aproape 1.190 specii de plante, respectiv peste o treime de speciile de plante din România; 90 de specii de plante endemice, care nu mai pot fi văzute nicăieri; multe plante rare sau aflate în pericol, care încă mai pot fi admirate în Retezat; urşi, lupi şi râşi, dar şi capre negre, cerbi, căprioare, mistreţi, iepuri; 185 de specii de păsări. AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea; editor: Marina Bădulescu)