Modifică dimensiunea fontului:
Republica Finlanda este una dintre cele cinci ţări situate în nordul Europei, având ca limite Norvegia, Suedia, Rusia, Estonia şi Golful Finlandei.
Finlanda, cu o suprafaţă de 338.000 km pătraţi şi o populaţie de 5,46 milioane de locuitori potrivit http://worldpopulationreview.com/, sărbătoreşte la 6 decembrie ziua naţională, ce aniversează proclamarea Independenţei de Stat, în 1917.
În primele secole ale erei noastre, teritoriul Finlandei era populat de triburi fino-ugrice venite din est şi sud. În Evul Mediu, regatul suedez a cucerit Finlanda şi a contribuit la creştinarea locuitorilor de aici, potrivit www.mae.ro. Astfel, în secolul al XII-lea, a fost adoptat creştinismul, iar la jumătatea secolului al XVI-lea, s-a răspândit Reforma.
Teritoriul Finlandei a fost de câteva ori câmpul de bătălie între Regatul suedez şi Imperiul rus. În 1809, Finlanda a devenit mare ducat în Imperiul Rus. În 1917, pe fondul dezordinii provocate de revoluţia bolşevică, Finlanda şi-a declarat independenţa, recunoscută în 1918.
În 1939, în virtutea acordurilor Molotov-Ribbentrop, URSS a dat un ultimatum Finlandei şi a atacat-o în perioada 1939-1940. În urma războiului, Finlanda a pierdut 10% din teritoriu, dar şi-a păstrat independenţa. După război, linia de neutralitate strictă Paasikivi a făcut din Finlanda o ţară de tranziţie între Est şi Vest. Statul s-a alăturat Naţiunilor Unite în 1955, a aderat la UE în 1995, iar în 2002 la zona Euro.
Helsinki, capitala şi cel mai mare oraş al ţării, este situat pe malul golfului Finic şi acoperă o suprafaţă de 716 km pătraţi. Helsinki are a populaţie de 625.000 locuitori, iar zona metropolitană numără 1.400.000 locuitori, potrivit http://worldpopulationreview.com/, fiind cea de-a patra mare zonă din nordul continentului după Copenhaga, Stockholm şi Oslo.
Oraşul a fost întemeiat, în 1550, de regele Gustav I Vasa al Suediei, la gura de vărsare a râului Vantaanjoki, în contrapartidă cu rivalul său, oraşul estonian Tallinn, aflat pe celălalt mal al Golfului, în vederea preluării controlului comerţului în Marea Baltică, potrivit http://www.visithelsinki.fi/. Oraşul a cunoscut o dezvoltare înceată, iar în anii 1600 a fost mutat în locul în care se află şi astăzi, în vederea facilitării accesului la mare. În 1748, a fost construită Fortăreaţa maritimă de la Suomenlinna menită să apere oraşul de asalturile repetate ale ruşilor în încercarea de a cuceri Finlanda. Construcţia acesteia a dus la creşterea bunăstării oraşului, a numărului de locuitori, precum şi a comercianţilor. În 1809, Rusia a cucerit Finlanda, iar, în 1812, oraşul a devenit capitala Marelui Ducat al Finlandei.
Avantajat de poziţia strategică, oraşul a început să se dezvolte, în special după 1917, în urma proclamării independenţei Finlandei.
Începând cu secolul XIX a fost construită Piaţa Senatului, considerată şi astăzi centrul oraşului, dar şi Biserica Luterană, cunoscută drept Biserica Albă sau Tuomiokirkko, Catedrala Ortodoxă Uspenski şi clădirea principală a Universităţii. Arhitectura oraşului este în principal neo-clasică, cu geometrii clare, precise.
Organizarea în 1952, la Helsinki, a Jocurilor Olimpice de Vară, a propulsat oraşul în rândul celorlalte capitale internaţionale. În 2000, Helsinki a fost Capitala Culturală a Europei, iar în 2012 - Capitala Mondială a Designului Urban, potrivit http://wdchelsinki2012.fi/.
Tot, în 2012, Helsinki a aniversat 200 de ani de la stabilirea sa ca şi capitală, iar în 2014, potrivit http://www.visithelsinki.fi/, Helsinki a primit statutul de ''Oraş al Designului'' ca parte a Reţelei Oraşelor Creative înfiinţată de UNESCO.
Iată câteva dintre principalele atracţii culturale ale capitalei Helsinki: fortăreaţa maritimă Suomenlinna cunoscut şi sub numele de ''Gibraltarul Nordului'', este cea mai mare fortăreaţă de la Marea Baltică, care din 1991 face parte din patrimoniul mondial UNESCO, fiind un monument european unic reprezentativ al arhitecturii militare. A fost fondată în 1748 şi construită de feldmareşalul Augustin Ehrensvärd pe insulele din largul coastei finlandeze; Muzeul de Artă Ateneum deţine cea mai mare colecţie de artă din Finlanda - peste 20.000 de lucrări din perioada 1750-1950. Clădirea a fost proiectată de arhitectul Theodor Hoijer şi construcţia sa a fost încheiată în 1887; Muzeul de Artă Contemporană Kiasma cuprinde opere ale artiştilor contemporani finlandezi, dar şi ale altor artişti din regiune; Muzeul Naţional al Finlandei ilustrează istoria acestei ţări din preistorie până în prezent, cuprinzând colecţii de numismatică şi etnografie; Muzeul în aer liber Seurasaari, unde sunt expuse case în stil tradiţional finlandez; Muzeul Designului care ''explică'' pe înţelesul tuturor, liniile, culorile şi formele specifice designului nordic; simbol istoric, Catedrala luterană din Helsinki a fost proiectată de arhitectul Carl Ludwig Engel în secolul al XIX-lea, lucrările terminându-se în 1852; Catedrala Ortodoxă Uspenski a fost terminată în 1868 şi este cea mai mare catedrală ortodoxă din vestul Europei. Catedrala are 14 cupole aurite şi faţada realizată din cărămidă roşie, şi este de departe cel mai reprezentativ simbol al dominaţiei ruseşti în Finlanda; Biserica Temppeliaukio sau Biserica de piatră este un monument unic, construit în granit sub nivelul solului; monumentul Sibelius, care îl înfăţişează pe renumitul compozitor Jean Sibelius şi care se află în parcul cu acelaşi nume; Stadionul Olimpic a fost construit în 1938, după planurile arhitecţilor Yrjö Lindegren şi Toivo Jäntti, unde şi astăzi au loc activităţi sportive sau concerte; Grădina Zoologică din Helsinki este una dintre cele mai vechi din lume, fiind înfiinţată în 1889, şi adăposteşte aproximativ 200 de specii de animale şi 1.000 de specii de plante provenind atât din tundra arctică, dar şi din regiunea pădurilor tropicale. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Marina Bădulescu)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.