COD PORTOCALIU: 22-08-2019 ora 14 Intre 14:50 si 16:00 se va semnala averse torențiale care vor cumula 35-45 l/mp, intensificări ale vântului, frecvente descărcări electrice, grindină de dimensiuni mici și posibil medii in Județul Arad, Județul Bihor, Județul Bihor, Județul Hunedoara; COD GALBEN: 22-08-2019 ora 14 Intre 14:15 si 15:10 se va semnala averse care vor cumula 25 l/mp, grindină de mici dimensiuni, frecvente descărcări electrice, intensificări ale vântului in Județul Caraş-Severin, Județul Arad, Județul Timiş, Județul Hunedoara; COD PORTOCALIU: 22-08-2019 ora 14 Intre 14:00 si 15:00 se va semnala averse torențiale care vor cumula 35-45 l/mp, intensificări ale vântului, frecvente descărcări electrice, grindină de dimensiuni mici și posibil medii in Județul Bihor; COD GALBEN: 22-08-2019 ora 13 Intre 13:25 si 15:00 se va semnala averse care vor cumula 20...25 l/mp, intensificări de scurtă durată ale vântului, descărcări electrice in Județul Bihor; COD GALBEN: 22-08-2019 ora 13 Intre 13:15 si 15:00 se va semnala averse care vor cumula local 25...30 l/mp, frecvente descărcări electrice, intensificări de scurtă durată ale vântului, izolat grindină de dimensiuni mici in Județul Alba, Județul Alba;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Peştera Liliecilor sau Peştera Gura Dobrogei este un monument al naturii de tip speologic, cu o suprafaţă de 5 ha şi este situat la 50 de km de Constanţa, în nord-estul satului Gura Dobrogei, la sud-vest de comuna Târguşor, se arată pe site-ul www.histria-cheiledobrogei.ro.

Istoricul şi arheologul Vasile Pârvan a fost primul care a semnalat existenţa acestei peşteri, în 1926. Geologul E. Jekelius a apreciat că vechimea formării acesteia se situează la începutul Cuaternarului sau sfârşitul Pliocenului, iar săparea ei s-a realizat la limita dintre două categorii de calcare - unele mai compacte şi altele mai moi - reprezentând planul de minimă rezistenţă bogat în fisuri. Apariţia peşterii s-ar datora unui curs de apă subteran şi în mică măsură apei de infiltraţie, potrivit site-ului www.romaniaroute.ro.

În 1964, geologul Dan Patrulius a studiat fosilele din argilă de umplutură a peşterii, provenite din sfărâmarea în timp a blocurilor de calcar şi le-a găsit ca aparţinând Jurasicului. Mai târziu, cercetările arheologice întreprinse de arheologul şi istoricul Constantin S. Nicolăescu-Plopşor au dus la descoperirea de material de cultură neolitică, romană, greacă şi cercheză.

De-a lungul anilor, şi-au adus contribuţia la studiul complex al peşterii mai mulţi specialişti, printre care M. Dumitrescu, T. Orghidan şi J. Tanasachi în 1958. Mai târziu, M. Dumitrescu şi T. Orghidan, în 1965, şi P. Samson şi C. Rădulescu, în 1976, au scos la iveală, din săpăturile efectuate în avenul de la cea de-a doua intrare, o bogată faună de fosile de rozătoare şi insectivore, dar şi resturi ale industriei umane din Paleoliticul inferior.

Datorită condiţiilor optime de climat, cele mai multe galerii şi încăperi ale peşterii sunt zone de adăpostire a coloniilor de lilieci, în timpul verii, şi de hibernare în timpul iernii, care au dat şi numele peşterii, se arată pe www.ecomagazin.ro. În prezent, peştera adăposteşte colonii de lilieci, ce aparţin speciei mediteraneene Rhinolophus mehelyi şi Myotis mistacinus.

Peştera Gura Dobrogei prezintă trei deschideri: intrarea principală, cu o lăţime de 2 m şi înaltă de 1,5 m, care este orientată spre nord şi conduce, coborând o pantă de 2 m, în sala ce se continuă cu Galeria cu Fosile; a doua intrare se face printr-un mic aven, care dă acces în Galeria cu Ceramică; cea de-a treia intrare conduce într-un mic coridor ce comunică printr-un puţ cu extremitatea terminală a sălii de la intrarea principală, se specifică pe www.romaniaroute.ro.

Numeroase mărturii ale activităţii umane, precum unelte de silex din paleolitic şi neolitic, fragmente de ceramică neolitică, cât şi obiecte mai recente din metal aparţinând epocii fierului au fost atestate, în urma săpăturilor arheologice, în interiorul peşterii, potrivit www.histria-cheiledobrogei.ro.

Peştera Gura Dobrogei sau Peştera Liliecilor face parte din Rezervaţia Cheile Dobrogei, aflată în custodia RNP Direcţia Silvică Constanţa, care se întinde pe o suprafaţă de 285 de hectare. Formaţiunile muntoase din zonă sunt foste recifuri coraliere, iar speciile de fosile care se găsesc în pereţii calcaroşi sunt unice în ţară şi perfect conservate. Cheile Dobrogei pornesc din localitatea Mihail Kogălniceanu, de-a lungul şoselei, până în localitatea Casimcea.

Alături de Peştera Liliecilor, în Rezervaţia Cheile Dobrogei se mai găsesc următoarele peşteri: Peştera La Adam, Peştera Adăpostul Rândunelelor, Peştera Mare din Chei, Peştera Aven, Peştera Casian, Peştera Babei, Peştera de la cariera nouă, Peştera de la Mireasa.

Regiunea Dobrogei, situată între Dunăre şi Marea Neagră, cu Munţii Măcinului înconjuraţi de trei podişuri - Tulcei, Babadagului şi Casimcei, se dezvăluie ca una dintre cele mai frumoase şi spectaculoase regiuni din România. Partea nord-estică a Dobrogei cuprinde zona Deltei Dunării, iar cea estică pe cea a litoralului românesc, ce se desfăşoară pe o suprafaţă de 24 km. AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea; editor: Andreea Onogea)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.