COD GALBEN: 17-05-2025 ora 10 Intre 17 mai, ora 10 – 17 mai, ora 21 se va semnala intensificări ale vântului
- Fotbal: Statuie a lui Bernard Tapie, inaugurată în faţa stadionului echipei Olympique Marseille
- PresidentialElections2025/Expert Forum:Irregularities at ballot boxes,most complaints related to posting photos of votes on ballots
- Preşedintele Vladimir Putin anunţă că va găzdui primul summit ruso-arab în luna octombrie
- Ialomiţa: Percheziţii în dosare privind regimul armelor şi al muniţiilor; un bărbat a fost reţinut
- Elnökválasztás/AEP: Romániai idő szerint szombaton 15 óráig csaknem 423.000 román állampolgár szavazott külföldön
- Prahova: Şase persoane asistate medical în urma incendiului izbucnit într-un bloc din Ploieşti
- Auto - F1: Monoposturile McLaren au dominat şi ultima sesiune de antrenamente libere de la Imola
- PresidentialElections2025/AEP: By Saturday at 3:00 p.m, almost 423,000 voters in diaspora had gone to the polls
- Prezidenţiale2025/Expert Forum: Nereguli la urne; cele mai multe sesizări - legate de postarea de fotografii cu votul de pe buletine
- Prezidenţiale2025/ AEP: Până sâmbătă la ora 15:00 s-au prezentat la urne în diaspora aproape 423.000 de alegători
- Scrimă: Andreea Lupu, campioană naţională la sabie
- Fotbal: Internaţionalul spaniol Dean Huijsen a semnat pe cinci ani cu Real Madrid (oficial)
- Rusia: Putin simplifică accesul la cetăţenia rusă pentru locuitorii celor două regiuni separatiste georgiene
- Rugby: Steaua a obţinut o victorie categorică în Liga naţională
- Fotbal: Chindia Târgovişte a câştigat prima manşă a barajului pentru menţinerea în Liga a II-a
- Dâmboviţa: 16 percheziţii în mai multe localităţi, la persoane care deţineau ilegal arme şi muniţie
- Erdogan: Întâlnirea dintre #Ucraina şi Rusia de la Istanbul, "extrem de importantă" pentru a pune capăt războiului
- Comunicat de presă - IPJ Tulcea
- Un oficial ungar a încercat să obţină informaţii despre presupuşi oponenţi ai lui Orban la o întâlnire cu oficiali americani
- Dinu (IGPR): Over 1,100 firearms confiscated in first four months of 2025
Vezi mai mult
Vezi mai putin
Partidul Mişcarea Populară (PMP), înfiinţat la 23 iulie 2013, prin transformarea Fundaţiei Mişcarea Populară în partid politic, se reuneşte în Congres, la 24 octombrie 2015. Ideea înfiinţării formaţiunii i-a aparţinut fostului preşedinte Traian Băsescu şi a fost pusă în practică de susţinători ai săi din fostul Partid Democrat Liberal (PDL), la 25 martie 2013.
Congresul PMP din 24 octombrie 2015
Congresul din 24 octombrie 2015 este, potrivit unui comunicat al PMP din 20 octombrie 2015, un congres de lansare a formaţiunii sub denumirea de Mişcarea Populară. Totodată, vor avea loc alegeri pentru preşedinţia partidului, pentru membrii Consiliului Executiv Naţional, precum şi pentru membrii Comisiei de cenzori şi ai Comisiei de Arbitraj şi Integritate.
Fostul preşedinte al României, Traian Băsescu, afirma la 10 octombrie, în cadrul Colegiului Naţional al PMP, că nu îi place actuala denumire a PMP şi că recomandă schimbarea în "Mişcarea Populară", după ce la 9 octombrie se înscrisese în partid.
În prezent deputatul Eugen Tomac este preşedintele PMP, iar europarlamentarul Siegfried Mureşan este prim-vicepreşedinte. Din conducerea partidului mai fac parte 10 vicepreşedinţi, un secretar general, doi secretari generali adjuncţi şi 17 secretari executivi. Preşedinte al PMP a mai fost Elena Udrea, în perioada 7 iunie 2014 - 29 ianuarie 2015.
PMP şi testul electoral
PMP a participat de la înfiinţare la două scrutinuri electorale.
Primul test electoral al PMP a fost reprezentat de alegerile europarlamentare din 25 mai 2014, în urma căruia partidul a reuşit să treacă pragul electoral, obţinând 6,21% din voturi (345.973) şi ocupând locul al şaselea, după PSD+UNPR+PC, PNL, PDL, Mircea Diaconu şi UDMR. Cu scorul obţinut, partidul a reuşit să trimită la Bruxelles doi europarlamentari: Cristian Preda şi Siegfried Mureşan.
Cel de-al doilea test electoral pentru PMP au fost alegerile prezidenţiale din 2 noiembrie 2014, în urma cărora candidata Elena Udrea s-a clasat pe locul al patrulea, cu 5,20% (493.376 voturi).
Partidul are în prezent, conform site-ului oficial, pmponline.ro/, patru deputaţi: Eugen Tomac, Clement Negruţ, Petru Movilă şi Adrian Gurzău. Eugen Tomac a fost ales în 2012 pe listele PDL Diaspora, iar ceilalţi trei parlamentari pe listele PDL din ţară. În prezent, toţi cei patru parlamentari sunt deputaţi neafiliaţi.
Congresele PMP
Primul congres al PMP a avut loc la 7 iunie 2014, când aproximativ 1.000 de delegaţi au decis ca funcţia de preşedinte a PMP să-i revină Elenei Udrea, împotriva căreia a candidat doar Daniel Funeriu. Ceilalţi trei candidaţi, Adrian Papahagi, Adrian Rădulescu şi Gelu Vişan, s-au retras din cursa pentru şefia partidului.
La 29 ianuarie 2015, Elena Udrea s-a autosuspendat din funcţia de preşedinte al PMP, după ce a fost pusă sub urmărire penală. Eugen Tomac a devenit preşedinte interimar.
Cel de-al doilea congres al PMP s-a desfăşurat la 8 februarie 2015, şi a avut ca scop alegerea unui nou preşedinte. Deputatul Eugen Tomac a fost ales preşedinte, iar Dorel Onaca secretar general. Siegfried Mureşan a devenit prim-vicepreşedinte, iar vicepreşedinţi au fost aleşi: Clement Negruţ, Petru Movilă, Adrian Gurzău, Nicolae Ivaşchescu, Cătălina Buzoianu, Cătălin Cristache, Victor Tarhon, Adrian Rădulescu, Claudiu Palaz şi Gabriel Berca.
Înfiinţarea PMP şi a Fundaţiei Mişcarea Populară, în 2013
Partidul Mişcarea Populară a luat naştere la 23 iulie 2013, când mai mulţi demisionari din PDL, printre care Eugen Tomac, Teodor Baconschi, Cristian Predescu şi Adrian Papahagi, au anunţat că Fundaţia Mişcarea Populară, înfiinţată la 7 aprilie 2013, se transformă în partid politic. Foştii membri ai PDL au anunţat că formaţiunea promovează valorile de centru-dreapta şi că reprezintă interesele clasei de mijloc din România. S-a mai anunţat că până la primul congres, preşedinţia interimară va fi asigurată de către deputatul Eugen Tomac.
La 16 septembrie 2013, Tribunalul Bucureşti a admis cererea de înfiinţare a partidului, decizia definitivă cu privire la înregistrarea PMP ca partid politic fiind dată la 29 ianuarie 2014.
Ideea înfiinţării Fundaţiei Mişcarea Populară i-a aparţinut preşedintelui României de la acea vreme, Traian Băsescu. După Congresul PDL din februarie 2013, în cadrul căruia Vasile Blaga a câştigat preşedinţia partidului, Traian Băsescu a declarat că s-a despărţit de PDL şi că va susţine un nou proiect politic. La 25 martie 2013, consilierul prezidenţial Cristian Diaconescu, a anunţat iniţierea procedurilor pentru înfiinţarea Fundaţiei Mişcarea Populară, un proiect care îşi asumă temele promovate de Traian Băsescu. Au urmat mai multe demisii din PDL, pentru a se alătura proiectului susţinut de preşedintele Băsescu.
Lansarea oficială a Fundaţiei a avut loc, la 7 aprilie 2013, prilej cu care Marian Preda, care a fost desemnat preşedinte, a prezentat grupul membrilor fondatori, printre care se aflau: şeful Administraţiei Prezidenţiale, Cristian Diaconescu; consilierii prezidenţiali, Sebastian Lăzăroiu şi Daniel Funeriu; secretarul de stat, Cristian Herţiuc; avocatul Radu Borza; jurista Elena Nicuţ. AGERPRES (Documentare - Ionela Gavril, editor: Horia Plugaru)
Congresul PMP din 24 octombrie 2015
Congresul din 24 octombrie 2015 este, potrivit unui comunicat al PMP din 20 octombrie 2015, un congres de lansare a formaţiunii sub denumirea de Mişcarea Populară. Totodată, vor avea loc alegeri pentru preşedinţia partidului, pentru membrii Consiliului Executiv Naţional, precum şi pentru membrii Comisiei de cenzori şi ai Comisiei de Arbitraj şi Integritate.
Fostul preşedinte al României, Traian Băsescu, afirma la 10 octombrie, în cadrul Colegiului Naţional al PMP, că nu îi place actuala denumire a PMP şi că recomandă schimbarea în "Mişcarea Populară", după ce la 9 octombrie se înscrisese în partid.
În prezent deputatul Eugen Tomac este preşedintele PMP, iar europarlamentarul Siegfried Mureşan este prim-vicepreşedinte. Din conducerea partidului mai fac parte 10 vicepreşedinţi, un secretar general, doi secretari generali adjuncţi şi 17 secretari executivi. Preşedinte al PMP a mai fost Elena Udrea, în perioada 7 iunie 2014 - 29 ianuarie 2015.
PMP şi testul electoral
PMP a participat de la înfiinţare la două scrutinuri electorale.
Primul test electoral al PMP a fost reprezentat de alegerile europarlamentare din 25 mai 2014, în urma căruia partidul a reuşit să treacă pragul electoral, obţinând 6,21% din voturi (345.973) şi ocupând locul al şaselea, după PSD+UNPR+PC, PNL, PDL, Mircea Diaconu şi UDMR. Cu scorul obţinut, partidul a reuşit să trimită la Bruxelles doi europarlamentari: Cristian Preda şi Siegfried Mureşan.
Cel de-al doilea test electoral pentru PMP au fost alegerile prezidenţiale din 2 noiembrie 2014, în urma cărora candidata Elena Udrea s-a clasat pe locul al patrulea, cu 5,20% (493.376 voturi).
Partidul are în prezent, conform site-ului oficial, pmponline.ro/, patru deputaţi: Eugen Tomac, Clement Negruţ, Petru Movilă şi Adrian Gurzău. Eugen Tomac a fost ales în 2012 pe listele PDL Diaspora, iar ceilalţi trei parlamentari pe listele PDL din ţară. În prezent, toţi cei patru parlamentari sunt deputaţi neafiliaţi.
Congresele PMP
Primul congres al PMP a avut loc la 7 iunie 2014, când aproximativ 1.000 de delegaţi au decis ca funcţia de preşedinte a PMP să-i revină Elenei Udrea, împotriva căreia a candidat doar Daniel Funeriu. Ceilalţi trei candidaţi, Adrian Papahagi, Adrian Rădulescu şi Gelu Vişan, s-au retras din cursa pentru şefia partidului.
La 29 ianuarie 2015, Elena Udrea s-a autosuspendat din funcţia de preşedinte al PMP, după ce a fost pusă sub urmărire penală. Eugen Tomac a devenit preşedinte interimar.
Cel de-al doilea congres al PMP s-a desfăşurat la 8 februarie 2015, şi a avut ca scop alegerea unui nou preşedinte. Deputatul Eugen Tomac a fost ales preşedinte, iar Dorel Onaca secretar general. Siegfried Mureşan a devenit prim-vicepreşedinte, iar vicepreşedinţi au fost aleşi: Clement Negruţ, Petru Movilă, Adrian Gurzău, Nicolae Ivaşchescu, Cătălina Buzoianu, Cătălin Cristache, Victor Tarhon, Adrian Rădulescu, Claudiu Palaz şi Gabriel Berca.
Înfiinţarea PMP şi a Fundaţiei Mişcarea Populară, în 2013
Partidul Mişcarea Populară a luat naştere la 23 iulie 2013, când mai mulţi demisionari din PDL, printre care Eugen Tomac, Teodor Baconschi, Cristian Predescu şi Adrian Papahagi, au anunţat că Fundaţia Mişcarea Populară, înfiinţată la 7 aprilie 2013, se transformă în partid politic. Foştii membri ai PDL au anunţat că formaţiunea promovează valorile de centru-dreapta şi că reprezintă interesele clasei de mijloc din România. S-a mai anunţat că până la primul congres, preşedinţia interimară va fi asigurată de către deputatul Eugen Tomac.
La 16 septembrie 2013, Tribunalul Bucureşti a admis cererea de înfiinţare a partidului, decizia definitivă cu privire la înregistrarea PMP ca partid politic fiind dată la 29 ianuarie 2014.
Ideea înfiinţării Fundaţiei Mişcarea Populară i-a aparţinut preşedintelui României de la acea vreme, Traian Băsescu. După Congresul PDL din februarie 2013, în cadrul căruia Vasile Blaga a câştigat preşedinţia partidului, Traian Băsescu a declarat că s-a despărţit de PDL şi că va susţine un nou proiect politic. La 25 martie 2013, consilierul prezidenţial Cristian Diaconescu, a anunţat iniţierea procedurilor pentru înfiinţarea Fundaţiei Mişcarea Populară, un proiect care îşi asumă temele promovate de Traian Băsescu. Au urmat mai multe demisii din PDL, pentru a se alătura proiectului susţinut de preşedintele Băsescu.
Lansarea oficială a Fundaţiei a avut loc, la 7 aprilie 2013, prilej cu care Marian Preda, care a fost desemnat preşedinte, a prezentat grupul membrilor fondatori, printre care se aflau: şeful Administraţiei Prezidenţiale, Cristian Diaconescu; consilierii prezidenţiali, Sebastian Lăzăroiu şi Daniel Funeriu; secretarul de stat, Cristian Herţiuc; avocatul Radu Borza; jurista Elena Nicuţ. AGERPRES (Documentare - Ionela Gavril, editor: Horia Plugaru)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.