COD PORTOCALIU: 26-06-2025 ora 10 se va semnala val de căldură persistent și intens, caniculă și disconfort termic accentuat COD PORTOCALIU: 26-06-2025 ora 10 se va semnala val de căldură persistent și intens, caniculă și disconfort termic accentuat COD GALBEN: 26-06-2025 ora 10 se va semnala instabilitate atmosferică temporar accentuată
Republica Malta, cu o suprafaţă de 316 kmp şi cu o populaţie de 413.965 locuitori (est. iulie 2015), potrivit publicaţiei online The World Factbook (www.cia.gov), sărbătoreşte la 21 septembrie, Ziua Naţională. În 1964, Malta şi-a obţinut independenţa, devenind membru al Commonwealth-ului.
Malta a fost locuită din anul 5 200 î.Hr., conform datelor de pe site-ul www.mae.ro. După ce, în jurul anului 1 000 î.Hr., fenicienii au colonizat Malta, insula a fost ocupată succesiv de greci (în anul 736 î.Hr., care au numit-o ''Melita''), cartaginezi (în anul 400 î.Hr.) şi romani (în anul 218 î.Hr.). După dominaţia bizantină (sec. IV - IX d. Hr.), insula a fost cucerită de arabi în anul 870 d.Hr. şi apoi de normanzii proveniţi din Regatul Siciliei (în 1091).
Împăratul Carol V a cedat insula, în 1530, Ordinului Cavalerilor Ioaniţi, care au rezistat asediului turcilor din anul 1565.
În 1798, Malta a fost ocupată de trupele napoleoniene. Maltezii, sprijiniţi de Marea Britanie şi Regatul Siciliei, s-au răsculat împotriva ocupaţiei franceze, insula devenind, în 1814, parte a Imperiului Britanic.
Malta şi-a obţinut independenţa la 21 septembrie 1964, devenind membru al Commonwealth-ului. La 13 decembrie 1974, Malta a devenit republică.
Malta este împărţită în 68 de ''consilii locale'' grupate în 3 regiuni şi 91 de oraşe.
Capitala Maltei este Valletta şi numără 197.000 de locuitori (2014), potrivit publicaţiei online The World Factbook (www.cia.gov), iar principalele oraşe sunt: Birkinkara (cel mai mare), Bormla, Senglea, Mdina.
Valletta sau oraşul-fortăreaţă se află situat pe terenul stâncos al peninsulei Sceberras, şi şi-a primit numele după fondatorul său, Marele Maestru al Ordinului Sfântului Ioan, Jean Parisot de la Valette. Construcţia sa a început în 1566 şi s-a încheiat 15 ani mai târziu, se arată pe site-ul www.visitmalta.com. În 1798, oraşul a fost abandonat de Cavalerii Ioaniţi.
Cele 320 de monumente istorice din Valletta, situate pe o suprafaţă de 55 de hectare, i-au adus recunoaşterea mondială ca fiind unul dintre oraşele cu cea mai mare densitate de monumente istorice, potrivit http://whc.unesco.org/.
În prezent, capitala Maltei este una din puţinele zone locuite care şi-au păstrat aproape în întregime trăsăturile originale, fiindu-i atribuit statutul de etalon la nivel universal pentru conservarea istorică. Capitala a fost inclusă în Patrimoniul Mondial UNESCO în 1980.
Patrimoniul istoric al Vallettei cuprinde biserici, muzee şi palate, care atrag vizitatori din toate colţurile lumii.
Printre cele mai impresionante sunt atracţii turistice: Palatul Marilor Maeştri (sfârşitul secolului XVI), care în prezent găzduieşte biroul preşedinţiei şi reuniunile Parlamentului maltez; Catedrala Sf. Ioan (fosta Biserică conventuală a Ordinului, 1573), opune o faţadă deosebit de austeră unui interior opulent, cu sculpturi în marmură, o pictură imensă a lui Caravaggio şi candelabre de argint; Fortul St. Elmo ridicat în 1552 pentru a apăra portul, a fost distrus în întregime în timpul asediului din 1565, în prezent, o aripă a fortului adăposteşte Muzeul de Război; Muzeul Naţional al Artelor Frumoase (din 1974) este găzduit de unul dintre primele edificii ridicate în Valletta. Aici sunt expuse picturi, sculpturi, piese de mobilier şi diverse obiecte aparţinând Ordinului Cavalerilor de Malta; Muzeul Naţional de Arheologie, unde sunt expuse artefacte descoperite pe teritoriul acestei ţări; Biserica Sf. Paul, Biserica Fecioarei, Biserica Sf. Paul Naufragiatul, cea mai veche din Valletta, şi Biserica Sf. Francisc d'Asisi, construită în stil maltez. AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea; editor: Horia Plugaru)
Malta a fost locuită din anul 5 200 î.Hr., conform datelor de pe site-ul www.mae.ro. După ce, în jurul anului 1 000 î.Hr., fenicienii au colonizat Malta, insula a fost ocupată succesiv de greci (în anul 736 î.Hr., care au numit-o ''Melita''), cartaginezi (în anul 400 î.Hr.) şi romani (în anul 218 î.Hr.). După dominaţia bizantină (sec. IV - IX d. Hr.), insula a fost cucerită de arabi în anul 870 d.Hr. şi apoi de normanzii proveniţi din Regatul Siciliei (în 1091).
Împăratul Carol V a cedat insula, în 1530, Ordinului Cavalerilor Ioaniţi, care au rezistat asediului turcilor din anul 1565.
În 1798, Malta a fost ocupată de trupele napoleoniene. Maltezii, sprijiniţi de Marea Britanie şi Regatul Siciliei, s-au răsculat împotriva ocupaţiei franceze, insula devenind, în 1814, parte a Imperiului Britanic.
Malta şi-a obţinut independenţa la 21 septembrie 1964, devenind membru al Commonwealth-ului. La 13 decembrie 1974, Malta a devenit republică.
Malta este împărţită în 68 de ''consilii locale'' grupate în 3 regiuni şi 91 de oraşe.
Capitala Maltei este Valletta şi numără 197.000 de locuitori (2014), potrivit publicaţiei online The World Factbook (www.cia.gov), iar principalele oraşe sunt: Birkinkara (cel mai mare), Bormla, Senglea, Mdina.
Valletta sau oraşul-fortăreaţă se află situat pe terenul stâncos al peninsulei Sceberras, şi şi-a primit numele după fondatorul său, Marele Maestru al Ordinului Sfântului Ioan, Jean Parisot de la Valette. Construcţia sa a început în 1566 şi s-a încheiat 15 ani mai târziu, se arată pe site-ul www.visitmalta.com. În 1798, oraşul a fost abandonat de Cavalerii Ioaniţi.
Cele 320 de monumente istorice din Valletta, situate pe o suprafaţă de 55 de hectare, i-au adus recunoaşterea mondială ca fiind unul dintre oraşele cu cea mai mare densitate de monumente istorice, potrivit http://whc.unesco.org/.
În prezent, capitala Maltei este una din puţinele zone locuite care şi-au păstrat aproape în întregime trăsăturile originale, fiindu-i atribuit statutul de etalon la nivel universal pentru conservarea istorică. Capitala a fost inclusă în Patrimoniul Mondial UNESCO în 1980.
Patrimoniul istoric al Vallettei cuprinde biserici, muzee şi palate, care atrag vizitatori din toate colţurile lumii.
Printre cele mai impresionante sunt atracţii turistice: Palatul Marilor Maeştri (sfârşitul secolului XVI), care în prezent găzduieşte biroul preşedinţiei şi reuniunile Parlamentului maltez; Catedrala Sf. Ioan (fosta Biserică conventuală a Ordinului, 1573), opune o faţadă deosebit de austeră unui interior opulent, cu sculpturi în marmură, o pictură imensă a lui Caravaggio şi candelabre de argint; Fortul St. Elmo ridicat în 1552 pentru a apăra portul, a fost distrus în întregime în timpul asediului din 1565, în prezent, o aripă a fortului adăposteşte Muzeul de Război; Muzeul Naţional al Artelor Frumoase (din 1974) este găzduit de unul dintre primele edificii ridicate în Valletta. Aici sunt expuse picturi, sculpturi, piese de mobilier şi diverse obiecte aparţinând Ordinului Cavalerilor de Malta; Muzeul Naţional de Arheologie, unde sunt expuse artefacte descoperite pe teritoriul acestei ţări; Biserica Sf. Paul, Biserica Fecioarei, Biserica Sf. Paul Naufragiatul, cea mai veche din Valletta, şi Biserica Sf. Francisc d'Asisi, construită în stil maltez. AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea; editor: Horia Plugaru)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.