Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Prima ediţie a Festivalului Internaţional ''George Enescu'' s-a desfăşurat între 4 şi 22 septembrie 1958, găzduită fiind de Ateneul Român şi Teatrul de Operă şi Balet din Bucureşti. Inaugurarea s-a dorit a fi impresionantă, girată organizatoric de preşedintele Academiei din acea vreme, Traian Săvulescu.

Inaugurat la trei ani de la moartea lui George Enescu, ca semn al recunoaşterii geniului marelui compozitor român, Festivalul şi concursul internaţional ''George Enescu'' a adus la Bucureşti unele dintre cele mai mari nume ale muzicii contemporane: dirijorii Sir John Barbirolli, Carlo Felice Cillario şi Carlo Zecchi, violoniştii Yehudi Menuhin şi David Oistrah, pianiştii Claudio Arrau, Monique Haas sau Halina Czerny-Stefanska. Acestora li s-au alăturat numele cele mai importante ale artei interpretative româneşti, precum Maria Fotino, Valentin Gheorghiu, Ştefan Gheorghiu, Ion Voicu, Radu Aldulescu, Vladimir Orlov sau dirijorii Alfred Alessandrescu, Constantin Bugeanu, Mircea Cristescu, George Georgescu şi Constantin Silvestri.

Primul dintre oaspeţii străini care a sosit în România, la 3 septembrie, David Oistrach declara Agenţiei AGERPRES: ''Sunt fericit că am venit din nou în Bucureşti, de data aceasta cu prilejul unui însemnat eveniment în viaţa internaţională muzicală - Concursul şi festivalul internaţional "George Enescu". Această mare sărbătoare muzicală va contribui la întărirea prieteniei între muzicienii ţărilor lumii. Alegerea mea în juriul concursului internaţional "George Enescu" m-a bucurat foarte mult, deoarece sunt convins că acest concurs este una dintre cele mai importante întreceri ale tinerilor muzicieni din ultimii ani. Prin participarea lor la această manifestare a culturii româneşti, muzicieni din numeroase ţări ale lumii aduc mărturia înaltei lor preţuiri pentru arta marelui muzician român.''

Festivalul a fost inaugurat la 4 septembrie 1958, la sala Ateneului, prin concertul orchestrei simfonice a Filarmonicii ''George Enescu'', dirijată de George Georgescu. În program s-au aflat lucrări importante semnate de marele muzician George Enescu - Simfonia I în mi bemol major şi Rapsodia I în la major.

Prima ediţie a Festivalului s-a bucurat de participarea marelui muzician Yehudi Menuhin. Sosit în România la 15 septembrie 1958, violonistul american a susţinut un recital care a cuprins partitele nr. 6 în mi major şi nr. 4 în re minor de Bach şi sonata pentru vioară solo de Bala Bartok. Un alt moment cheie al festivalului i-a reunit în interpretarea Concertului pentru două viori şi orchestră de Bach pe violoniştii Yehudi Menuhin şi Davis Oistrach şi pe dirijorul român George Georgescu.

Yehudi Menuhin a ţinut să-şi exprime aprecierea pentru geniul marelui compozitor român într-o conferinţă de presă organizată la scurt timp de la sosirea în ţară: ''Maestrul George Enescu a lăsat ţării sale tot ce a avut mai preţios. Întreaga sa viaţă a fost o expresie a modestiei deosebite care îl caracteriza. Enescu se gândea în primul rând la patria pe care o iubea mai presus decât orice. El şi-a iubit ţara prin tot ce reprezenta ea mai autentic şi mai expresiv. De aceea, desigur, a preţuit el atât de mult folclorul românesc care este şi rămâne supremul său tezaur artistic. Cred că este fericit poporul căruia îi aparţine un om şi un artist ca Enescu.''

Un alt oaspete de seamă al Festivalului, dirijorul englez Sir John Barbirolli, a declarat Agenţiei AGERPRES: ''Este de cea mai mare importanţă să cinsteşti memoria unui om care a fost nu numai unul dintre cei mai mari muzicieni ai timpului nostru, dar mai ales un om adevărat. Avem mulţi muzicieni, dar oameni mari se nasc rar şi George Enescu a fost un asemenea om. Sunt convins că manifestările muzicale care se desfăşoară acum în capitala ţării dumneavoastră închinate acestui mare muzician, nu pot fi organizate decât de cei care ştiu să preţuiască şi să cinstească aşa cum se cuvine pe George Enescu omul şi creaţia sa. De George Enescu mă leagă vii amintiri, l-am cunoscut pentru prima oară la New York, în anul 1940, când George Enescu a venit în turneu. De atunci am rămas pentru totdeauna buni prieteni. Aştept cu multă nerăbdare ca, aici la Bucureşti, în aceste zile ale festivalului, să întâlnesc orchestra simfonică, orchestră ce cu cinste îi poartă numele, şi pe care o voi dirija în două seri consecutive (...)''

Concomitent cu festivalul, s-a desfăşurat, la Sala Dalles şi sala Teatrului satiric muzical ''Constantin Tănase'', Concursul ''George Enescu'', cuprinzând trei secţiuni: vioară, pian şi interpretarea Sonatei a III-a de George Enescu. Concursul a fost instituit printr-un decret emis la 5 mai 1955, la o zi după trecerea în nefiinţă a muzicianului. Prin acelaşi act, Filarmonica de Stat din Bucureşti precum şi comuna Liveni, cea în care s-a născut compozitorul, au primit numele marelui muzician. Juriul, format printre alţii de David Oistrach, Yehudi Menuhin, Claudio Arrau, Halina Czerny-Stefanska, a decis ca laureaţii să fie: la secţiunea vioară, Ştefan Ruha din România şi Solomon Snitkovski din URSS, la pian, Li Min Cean din China, iar la interpretarea Sonatei a III-a de George Enescu, primul loc a revenit cuplului de muzicieni Valentin şi Ştefan Gheorghiu. Concursul şi-a închis porţile la 16 septembrie cu ceremonia înmânării premiilor şi cu concertul laureaţilor concursului.

În arhiva de ştiri a Agenţiei AGERPRES s-au păstrat câteva impresii rostite de câştigătorii competiţiei. ''Mă bucur nespus că sunt unul dintre cei care au luat premiul la acest concurs. Mă voi strădui şi mai departe să slujesc şi să fac cunoscută tot mai mult arta poporului meu'', a rostit Ştefan Ruha, câştigătorul locului întâi la secţiunea vioară. Violonistul rus Solomon Snitkovski, laureat la secţiunea vioară, a ţinut să menţioneze: ''Sunt fericit că am avut posibilitatea să particip la o întrecere muzicală internaţională de un nivel atât de înalt şi care mi-a permis să vin în contact cu o serie de interpreţi de remarcabilă valoare. Faptul că strădaniile mele au fost distinse cu o apreciere atât de înaltă şi, mai ales, faptul că sunt laureat al concursului ce poartă numele unuia dintre marii muzicieni ai contemporaneităţii, este un puternic stimulent pentru munca mea viitoare.''

''Întregul concurs a fost admirabil organizat'', a spus pianista franceză Michele Boogner, distinsă cu premiul II, ''ceea ce ne-a dat posibilităţi să ne prezentăm în cele mai bune condiţii. M-a impresionat mult generozitatea şi căldura publicului românesc a cărui sinceră şi spontană prietenie am simţit-o încă din prima zi.''

Sub egida primei ediţii a Festivalului, la 22 septembrie 1958, a avut loc şi prima audiţie românească a operei ''Oedip'' de George Enescu, sub bagheta lui Constantin Silvestri, la Teatrul de Operă şi Balet din Bucureşti. Regia a fost semnată de Jean Rânzescu, iar rolul titular i-a fost încredinţat lui David Ohanesian. Asistând la repetiţii, muzicieni străini şi-au exprimat aprecierea pentru această capodoperă a repertoriului liric internaţional. Dirijorul englez Sir John Barbirolli a declarat: ''Oedip-ul lui Enescu are lucruri pur şi simplu uimitoare. Dramatismul său este de o forţă aproape unică. Sonorităţile în special cele orchestrale mi se par extrem de interesante prin ineditul lor. Personalitatea lui Enescu se manifestă în această operă cu o covârşitoare originalitate.'' ''Este o operă copleşitoare, evident una dintre cele mai mari compuse în ultima jumătate de secol'' - a declarat celebrul violonist american Yehudi Menuhin. ''Oedip aduce două mari inovaţii în arta muzicii. Un colorit orchestral cu totul nou şi o folosire nemaintâlnită până acum a vocilor româneşti.''

Cu prilejul Concursului şi Festivalului a fost emis un plic comemorativ francat cu emisiunea de mărci poştale "George Enescu" apărută în 1956 şi obliterat cu o ştampilă specială. AGERPRES (Documentare- Horia Plugaru, redactor arhivă foto: Mihaela Tufega, editor: Cerasela Bădiţă)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.